Sergiu Pavel Dan

S-a născut la Blaj, în familia prozatorului Pavel Dan (1907-1937) și al soției sale, Giorgina (n. Giurgiu), bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1957), după care a lucrat ca profesor secundar la liceele „George Coșbuc”, „Emil Racoviță” și Liceul nr. 14 din Cluj. În anul 1964 obține, prin concurs, postul de asistent universitar la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din Cluj. În 1972 a obținut titlul de doctor în filologie la Universitatea din Cluj cu teza Povestirea fantastică românească, elaborată sub conducerea științifică a profesorului Iosif Pervain.

A debutat publicistic în 1964 cu un articol despre Gheorghe Bogdan-Duică în revista Tribuna. A publicat articole, eseuri și studii în revistele Steaua, Echinox, Revue Roumaine, Vatra, Gazeta literară, Viața românească, Manuscriptum, Studia Universitatis «Babeș-Bolyai», Argeș, Cotidianul, România liberă, Tribuna Ardealului etc. Volumul său de debut, Proza fantastică românească (1975), era o amplificare a tezei de doctorat și a fost distins cu Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Academiei Române. Sergiu Pavel Dan a fost preocupat de antichitatea latină în volumele Spiritul Romei (1979) - o analiză a operei lui Titus Livius, Tacitus și Plinius cel Tânăr - și Visul lui Scipio (1983), publicând apoi un volum de eseuri pe teme literare și politice intitulat Fiul Craiului și Spânul (1998). A editat și prefațat opere de Dem. Theodorescu, Ion Minulescu și Pavel Dan, a colaborat la Dicționar analitic de opere literare românești (coord. Ion Pop, 4 vol., 1998-2002) și a tradus romanul Woodstock sau Cavalerul: o poveste din anul 1651 al lui Walter Scott, publicat în 1993.

Sergiu Pavel Dan este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.

Sergiu Pavel Dan este cunoscut în special ca urmare a studiului Proza fantastică românească (1975), premiat de Academia Română, care este considerat prima investigație amplă asupra literaturii fantastice românești și o monografie literară de referință. Autorul evidențiază prezența masivă a unor elemente fantastice, sub diverse forme, și clasifică motivele fantastice din literatura românească si universală, acceptate ulterior de alți specialiști în domeniu care l-au invitat pe autor să participe la co-editarea unei antologii de profil precum Roumanie phantastique, apărută în 1983, la Bruxelles.

Volumele Spiritul Romei (1979) și Visul lui Scipio (1983) cercetează modelele romane de gândire a istoriei, remarcându-se printr-o capacitate deosebită de esențializare a fenomenului istorico-literar și prin urmărirea acestei idei în beletristică la autori străini ca Dostoievski sau români ca Mircea Eliade, Anton Holban, Camil Petrescu ori I. L. Caragiale.

Autorul se orientează apoi spre eseu, publicând volumul Fiul Craiului și Spânul (1998), în care întreprinde o incursiune captivantă în istoria romanului european și românesc, urmărind prezența unor motive literare de la Walter Scott la Marin Preda, condamând tendințele literare didacticiste precum „iluminismul” Școlii Ardelene și „conservatorismul” sămănătorist ș.a. și făcând o pledoarie pentru reconsiderarea lui Cezar Petrescu.

Volumul Povestirile în ramă (2001) cercetează structurile mentale care au determinat apariția povestirilor în ramă, analizând povestirile sadoveniene, povestirile din O mie și una de nopți, povestirile lui Giovanni Boccaccio, Geoffrey Chaucer, Jan Potocki și Wilhelm Hauff etc.

Următorul volum, Fetele fantasticului. Delimitări, clasificări și analize (2005), revine la problematica analizată de Sergiu Pavel Dan în primul său volum, operând o restructurare a categoriilor anterioare de fantastic. Autorul reia unele argumente și ipoteze, adâncind cercetarea și redefinind literatura fantastică astfel: Literatura cu acest nume țintește (…), spre a-și justifica existența, să postuleze, să certifice realitatea supranaturalului. Și o face cu atât mai insistent cu cât miracolele pe care le înfățișeaza nu sunt dintre cele arhicunoscute, anteacceptate, deci aparținătoare unor consacrate credințe și ritualuri religioase, mitologice, magico-inițiatice ori folclorice, ci nebănuite, inedite, deci «eretice» în raport cu căile bătătorite ale firescului”.

• Proza fantastică românească, Ed. Minerva, București, 1975;
• Spiritul Romei. O privire comparativă asupra gândirii politice și faptei unui popor (Titus Livius, Cornelius Tacitus, Plinius cel Tânăr), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1979;
• Visul lui Scipio. Istoria Romei ca poveste filosofică, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983;
• Fiul Craiului și Spânul, eseuri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998;
• Povestirile în ramă: ipostaze universale și românești ale unei structuri, Ed. Paralela 45, Cluj-Napoca, 2001 (ed. a II-a, 2003);
• Fețele fantasticului. Delimitări, clasificări și analize, 2005;
• Republică și uzurpare: un eseu istorico-politic, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2007;
• Cărările diversiunii (semnal!), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2009;
• Răstimpul dezlănțuirilor politice: eseuri istorice, Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2012;
• Învolburări și vremuieli politice, eseuri, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015

Antologii

• Roumanie fantastique, introducerea editorului (Le profil de la litterature fantastique roumaine), Bruxelles, 1983 (în colaborare cu A.B. Goorden).

Traduceri

• Walter Scott, Woodstock sau Cavalerul. O poveste din anul 1651, prefața traducătorului, Cluj-Napoca, 1993.

• Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 452. ISBN: 973-697-758-7