Marius Porumb

Marius Porumb
Date personale
Născut	9 octombrie 1943 (78 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	istoric de artă
Locul desfășurării activității	Basarabia
Modifică date / text

Marius Porumb (n. 9 octombrie 1943, Grozești, județul Lăpușna) este un critic și istoric de artă român nascut in Basarabia. Este membru titular al Academiei Române din 2009.

Date personale Data si locul nasterii: 9 octombrie 1943, Grozești, județul Lăpușna

Studii · 1957-1961: Urmează cursurile pre-universitare la Liceul “Gheorghe Șincai”, actualul Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare. · 1961-1966: Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai · 1973: Doctor în istorie, specialitatea istoria artei, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj- Napoca (cond. Știintific Acad. Virgil Vătășianu)

2. Specializări · 1971: Curs de civilizație și cultură bizantină, Ravenna, Italia · 1977, 1978, 1980, 1981, 1984: Cursuri de civilizație bizantină, Bari, Italia

Experiență științifică și profesională Evoluție profesională: · 1966-1990: Cercetător Științific, Institutul de Istorie și Arheologie, Cluj-Napoca · 1990-1992: Cercetător principal. III, Director adj., Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj-Napoca · 1992-1994: Cercetător principal II · 1992-prezent: Director Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj-Napoca · 1993-prezent: Membru corespondent al Academiei Române · 1994-prezent: Cercetător principal I, Director la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca Activitate didactică · din 1990: Conducător Științific de doctorat în istorie, specializarea istoria artei, Universitatea Babeș-Bolyai · 1990: Cursuri la Universitatea din Chișinău · 1984-1985: Cursuri postuniversitare la invitația Academiei de Arte București · din 2000: Profesor asociat la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca Limbi străine: franceză, italiană

Funcții și responsabilități · din 1985: Membru al Institutului Magna Graecia din Taranto – Italia · 1990-1992: Membru al Comitetului Național a Muzeelor și Colecțiilor · din 1996: Vicepreședinte Comisia Națională a Monumentelor Istorice · Membru ICOMOS (Consiliul Internațional pentru protecția monumentelor istorice al UNESCO) · Membru CIHA (Consiliul Internațional de Istoria Artei) · Fondator și redactor responsabil al revistei de artă medievală “Ars Transsilvaniae” · Membru al Arbeitskreis fur Siebenburgische Landeskunde e.V. Heidelberg · Președinte al Asociatiei “Ars Transsilvaniae” - România · Președinte executiv Fundația “Virgil Vătășianu” · Președinte al Asociației pentru Relații Culturale între România și Italia (ARCRI) · din 2001: Președinte al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice

3. Membru în colegii de redacție · Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie (Cluj-Napoca) · Studii și cercetări de istoria artei (București) · Revue Roumaine de l’histoire de l’art (București) · Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice · Revista Monumentelor Istorice · Acta Musei Napocensis · Ephemeris Napocensis · Ars Transsilvaniae

Manifestări știintifice internaționale · 1975: Colocviul internațional de arta postbizantină București-Suceava-Iași · 1978: Congresul Internațional Magna Graecia și Bizanțul, Taranto, Italia · 1980: Congresul mondial de istorie, București · 1980: Colocviul internațional privind arta medievală sud-est europeană, Belgrad, Iugoslavia · 1995: Congres Arbeitskreis fur Siebenburgische Landeskunde · 2002: Simpozionul „Centenar Virgil Vătășianu” · 2004: Simpozionul româno-italian „Ștefan cel Mare 500”, Roma, Italia

Călătorii de studii · Italia (1971, 1977, 1978, 1980, 1981, 1984, 1990, 1991, 1997, 1999, 2004) · Grecia și Muntele Athos (1981) · Franța (1980) · Ungaria (1991, 2000) · Germania (1992, 1995, 1998

Distincții și premii · 1995: Diploma de onoare a Arhivelor Statului Cluj · 1997: Diploma de onoare a Muzeului Național Cotroceni · 2001: Cetățean de onoare al municipiului Baia Mare · 2002: Cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca · 2002: Diploma de onoare a Prefecturii județului Alba · 2002: Premiul special la Salonul internațional de carte Oradea 2002 pentru vol. Arta românească, artă europeană. Centenar Virgil Vătășianu. · 2002: Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor al Republicii Franceze · 2002: Decorat cu Ordinul Steaua României cu rang de Cavaler · 2003: Decorat cu Crucea Transilvană, Arhiepiscopia Ortodoxa Română a Vadului, Feleacului și Clujului · 2004: Laureat al Premiului Virgil Vătășianu, al Fundației Virgil Vătășianu · 2005: Cetățean de onoare al Comunei Vad, jud. Cluj. · 2006: Diploma de onoare a Universității 1 decembrie 1918, Alba Iulia · 2007: Cetățean de onoare al Comunei Câlnic, jud. Alba.

· Enciclopedia istoriografiei românești, Ed. Știintifica și Enciclopedică, București, 1978, p.273. · Vasile Drăguț, Cercetări cu privire la arta medievală românească, în vol. Istoria Științelor în România. Istoriografia de artă, Ed. Academiei, București, 1979, p.175. · Nemuritorii. Academicienii români, București, 1994, p.254-256. · Nemuritorii. Academicienii români, București, 1995, p.243-245. · Dorina Rusu, Membrii Academiei Române (1866-1996), Iași, 1996, p. 295. · Dorina Rusu, Membrii Academiei Române (1866 -1999), Editura Academiei Române, București, 1999, 430-431 · Nicolae Edroiu, în Transylvanian Review, VIII, 1999, nr. 3, p. 155-157. · Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Casa cărții de știință, Cluj-Napoca 2000, p.266 · Artă, istorie, cultură. Studii în onoarea lui Marius Porumb, Editura Nereamia, Cluj- Napoca, 2003. · Dicționar Enciclopedic, vol. V, Editura Enciclopedică, București, 2004, p. 462. · Dan Fornade, Personalități clujene (1800-2007), Casa cărții de știință, Cluj-Napoca, 2007, p.499-500

Carti · Bisericile din Feleac și Vad, două ctitorii moldovenești din Transilvania, Editura Meridiane, București, 1968. · Icoane din Maramureș – Ikonen aus der Maramureș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. · Pictura românească din Transilvania – Die rumänische Malerei in Siebenbürgen (sec. XIV-XVIII), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. · Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Editura Arhiepiscopiei, Cluj-Napoca, 1982 (coordonator și coautor). · Studii de istoria artei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982 (în colaborare). · Dicționar de pictură veche românească din Transilvania (sec. XIII-XVIII), Editura Academiei Române, București, 1998. · Monumente istorice de pe Valea Arieșului. Itinerarii culturale, Editura Oscar Print, București, 2001 (în colaborare).

· Biserica arhiepiscopală din Feleac. Ctitorie a lui Ștefan cel Mare, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2003. · Istoria românilor, vol. V, Editura Enciclopedică, București, 2003 (coautor). · Istoria românilor, vol. VI, Editura Enciclopedică, București, 2003 (coautor). · Un veac de pictură românească din Transilvania - secolul al XVIII-lea, Editura Meridiane, București, 2003. · Biserica episcopală din Vad. Ctitorie a lui Ștefan cel Mare, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2004. · Ștefan cel Mare și Transilvania. Legături culturale și artistice moldo-transilvane în sec. XV-XVI, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2004. · Biserici de lemn din Maramureș, Editura Academiei Române, București 2005 · Istoria Transilvaniei, vol. III, Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2007 (coautor - sub tipar) . · Cetatea Câlnic, Editura Academiei Române, 2007 (în colaborare cu Ciprian Firea).

Editor, coordonator, prefete · Omaggio a Dinu Adamesteanu, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1996. · Virgil Vătășianu, Metodica cercetării în istoria artei, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1996. · Virgil Vătășianu, Arta în perioada Renașterii, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2000. · Virgil Vătășianu, Istoria artei feudale în Țările Române, Editura Fundației Culturale Române, Cluj-Napoca, 2001. · Maria Zintz, Zugravi din sudul Transilvaniei în secolele XVIII-XIX, Oradea, 2001. · Artă românească, artă europeană. Centenar Virgil Vătășianu, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2002. · Corina Simon, Artă și identitate națională în opera lui Virgil Vătășianu, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002. · Sub zodia Vătășianu. Studii de istoria artei, Editura Nereamia Napocae, Cluj- Napoca, 2002. · Patrimoniul cultural al României. Transilvania, Institutul Cultural Român, Cluj- Napoca, 2004 · Patrimoniul natural și cultural al României. Munții Apuseni, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2006. Studii · Contribuții la cunoavterea unui meșter-zugrav din veacul al XVIII-lea – Nistor Zugrav din Feleac, în Studia Universitatis, Historia, 1968, fasc. 1, p.21-30. · Icoane ale unui zugrav anonim din veacul al XVI-lea, în Acta Musei Napocensis, 7, 1970, p.575-584. · Contribuții la cunoașterea unor zugravi din veacul al XVIII-lea din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, VIII, 1971, p.607-622. · Ușile împărătești de la Oncești și Budești Susani. Contribuții privind icoanele maramureșene din sec. XVII, în Studia Universitatis, Historia, 16, 1971, fasc. 1, p.30-38. · Zugravii icoanelor “Paraclisului nou” din Șcheii Brașovului, în Acta Musei Napocensis, IX, 1972, p.571-585. · Zugravii iconostasului bisericii Sf. Nicolae din Hunedoara, în Acta Musei Napocensis, X, 1973, p.677-694. · Icoanele moldovenești ale bisericii de lemn din Urisiu de Jos, jud. Mureș, în Studia Universitatis, Historia, 1973, fasc. 2, p.37-43. · La tradition artistique byzantine et les icones de Transylvanie, în vol. IIIe Congres international d’etudes du Sud-Est Europeen, București, 1974. · Vechi icoane din Șcheii Brașovului (sec.XVI-XVII), în Revista Muzeelor și Monumentelor, seria Muzee, 1975, 12, nr.2, p.73-76. · Vechi icoane din Maramureș (sec. XV-XVIII), în Studii și Cercetări de Istoria Artei, tom 22, 1975, p.73-94. · Zugravi și centre românești de pictură în Transilvania secolului al XVIII-lea, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XIX, 1976, p.103-125. · veche ctitorie românească – biserica din Cicău (jud. Alba), în Acta Musei Napocensis, XIII, 1976, p.285-291. · Vechi icoane românești din Transilvania (sec. XV-XVI), în Revista Muzeelor și Monumentelor, seria Monumente istorice și de artă, 1977, 46, nr.1, p.51-61. · Zugravi de școală brâncovenească din Transilvania primei jumătăți a secolului al XVIII-lea, în “Ștefan Meteș la 85 de ani”, Cluj-Napoca, 1977, p.413-416. · Ștefan Zuravul de la Ocnele Mari, în Acta Musei Napocensis, XIV, 1977, p.401- 406. · Inscripții medievale românești din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXI, 1978, p.307-318. · Biserica ortodoxă din Gârbova de Sus (jud. Alba). Un vechi monument de arhitectură medievală românească, în Acta Musei Napocensis, XV, 1978, p.307- 315. · Vechi inscripții românești din jud. Mureș (sec. XV-XVIII), în Marisia, VIII, 1978, p.107-120 (în colaborare cu N. Sabău). · Contribuții privind pictura românească din sec. XVIII în jurul orașului Turda, în Potaissa, 1978, p.111-113. · Pictura icoanelor din Moisei și iradierea ei în zonele înconjurătoare în veacul al XVII-lea, în Marmația, 4, 1978, p.325-340. · Inscripții românești din Transilvania (sec. XIV-XVIII), în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXII, 1979, 265-277. · Două ctitorii românești din sec.al XVI-lea: biserica Sf. Gheorghe și mănăstirea Lupșa, în Acta Musei Napocensis, XVI, 1979, p.621-631. · Relații artistice în pictura românească din Transilvania și Banat în sec. al XVIII-lea, în Tibiscus, V, 1979, p.233-236. · Ctitori și artă românească în Transilvania sec. al XV-lea, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXIII, 1980, p.97-121. · Vechea biserică din Galda de Jos (jud. Alba), un monument al arhitecturii medievale românești din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, XVII, 1980, p.517-529. · Mihai Viteazul, ocrotitor al artei și culturii românești din Transilvania, Potaissa, II, 1980, p.195-205. 7 · Legături artistice și culturale între Țara Maramureșului și celealte ținuturi românești în sec. XVIII, în Marmația, V-VI, 1979-1981, p.513-520 (în colaborare cu I. A. Pop). · Arta românească din Transilvania și legăturile sale cu Moldova din timpul lui Ștefan cel Mare, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXIV, 1981, p.171-195. · Pictura vechilor biserici din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, în Monumente istorice și de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, București, 1982, p.43-52. · Biserici de lemn din Țara Maramureșului, în Monumente istorice și de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, București, 1982, p. 99-130. · Vechi biserici românești din sec. XIII-XVI, în Monumente istorice și de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, București, 1982, p. 75-98. · piesă necunoscută de argintărie de la Matei Basarab, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXV, 1982, p.217-221. · Vechi inscripții românești din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, XX, 1983, p.763-770. · Imaginea-document în pictura din Transilvania, în Noi cercetări în domeniul istoriei artei românești, București, 1983, p.68-72. · Iacov din Rășinari, pictor al monumentelor românești din zona centrală a Transilvaniei în sec. XVIII, în Marisia, XIII-XIV, 1983-1984, p.387-393. · Pictori sălăjeni din sec. al XVIII-lea, în Acta Musei Porolisensis, 8, 1984, p.793- 800. · Rășinari, un centru de pictură din secolul al XVIII-lea, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXVI, 1983-1984, p.377-391. · Un valoros ansamblu de pictură și sculptură din secolul al XVIII-lea la Vadul Crișului, în Acta Musei Napocensis, XXI, 1984, p.361-372. · Documente privind vechi ctitorii românești din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXVII, 1985-1986, p.475-484. · Breasla pictorilor români fondată la Gherla în 1777, în Acta Musei Napocensis, XXII-XXIII, 1985-1986, p.611-620. · Ctitoria Sărăcineștilor din Sălașul de Sus (jud. Hunedoara), în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXVIII, 1987-1988, p.157-176. (în colaborare cu A. A. Rusu) · Noi date privind activitatea unor pictori români în Sălaj în secolul al XVIII-lea, în Acta Musei Porolissensis, XII, 1988, p.883-892. · 500 ani de la zidirea bisericii arhiepiscopale din Feleac, ctitoria lui Vtefan cel Mare, în Îndrumător bisericesc, Alba Iulia, XII, 1988, p. 29-36. · Pictura veche maramureșeană, tezaur de istorie și artă, în Îndrumător bisericesc, Cluj-Napoca, 1989, p.149-151. · Frescele de la Răchitova, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj- Napoca, XXIX, 1989, 103-115. · Expoziția Icoane vechi românești din Transilvania, un autentic eveniment cultural la Cluj-Napoca, în Revista Muzeelor, XXVII, 1990, nr. 5, p.3-7. · Două decenii de afirmare artistică românească. Epoca lui Inochentie Micu, în Revue de Transylvanie, I, 1991, p.54-70. · La diffusion de l’art de l’epoque de Brancovan en Transylvanie, în Ars Transsilvaniae, I, 1991, p.17-30. 8 · L’Association des peintres roumains fondée à Gherla en 1777, în Ars Transsilvaniae, II, 1992, p.49-56. · Icoane inedite din Transilvania secolului al XVI-lea, în Ars Transsilvaniae, III, 1993, p.57-64. · Arta românească din Transilvania în Epoca lui Ștefan cel Mare, în Pagini transilvane, 1, 1993, Cluj-Napoca, p.79-87. · Șcheii Brașovului - un remarcabil centru de pictură din secolul al XVIII-lea, în Ars Transsilvaniae, IV, 1994, p.67-81. · Picturile murale și icoanele, tezaur artistic al bisericilor de lemn din Maramureș, în vol. Trasee turistice și istorice, Fundația Hanns Seidel, București, 1994, p.100- 106. · Pictori și centre artistice din Munții Apuseni în secolul al XVIII-lea, în vol. David Prodan - Puterea modelului, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1995, p.109-114. · Inscripții inedite de la Orăștie, în Acta Musei Napocensis, 31.II, 1995, p.275-278. · Pictura exterioară din Transilvania (sec. XVIII), în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p.57-68. · Coriolan Petranu (1893-1945) - cercetător al artei transilvane, în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p.5-14 (în colaborare cu N. Sabău). · L’Heritage culturel et ses caractéristiques. Aspects régionaux des l’évolution artistique, În Omaggio a Dinu Adamesteanu, Clusium, Cluj-Napoca, 1996, p.271- 276. · Catedrala Sf. Treime din Blaj la 1751, în Acta Musei Napocensis, 32.II, 1996, p.353-358. · Pictori maramureșeni din sec. XVII-XVIII în colecțiile Muzeului de Artă din Baia Mare, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996, p. 49-56. · Conservarea Patrimoniului cultural prin preluare și revitalizare. Monumente istorice din ținutul Bistriței, în Revista Bistriței, X-XI, 1997, p.241-254. · Die Ausmalung der Knesenstiftungen, în Transylvanian Review, VI, 2, 1997, p.3-26. · 95 ans depuis la naissance de l’academicien Virgil Vătășianu (1902-1993), în Transylvanian Revew, VI, nr. 2, 1997, p.64-67. · Profil: Dr. Phil. Christoph Machat, în Transylvanian Review, VI, 1997, nr. 3, p. 38- 43. · Un portret necunoscut al lui Inochentie Micu de la Mănăstirea Râmeț, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997. · Sigiliul mănăstirii Vadului, în Buletinul Comisiei de heraldică, genealogie și sigilografie a Academiei Române, I-II, 1995-1996, Cluj-Napoca, 1998, p.131-134. · La peinture exterieure de la Transylvanie (XVIIIe siecle), în Transylvanian Review, VIII, 4, 1999, p.31-55. · Der Umgang mit dem Erbe – Bewahrung durch übereignung am Beispiel Nordsiebenbürgens, în Ars Transsilvaniae, VIII-IX, 1998-1999, p. 145-152. · Profil: Dinu Adameșteanu, în Transylvanian Review, X, 2001, nr. 2, p. 112-115. · Rășinari – centru de pictură din secolul XVIII, în Transilvania, Sibiu, XXXI, 2001, nr. 3, p. 31-33. · Coriolan Petranu (1893-1945) – chercheur de l’art transylvain, în Transylvanian Review, X, 2001, nr. 1, p. 49-58 (în colaborare cu N. Sabău). · Maramureș – tezaur de artă românească, în Grai maramureșean și mărturie ortodoxă, Baia Mare, 2001, p. 322-325. 9 · Pictura religioasă din Transilvania – document de istorie românească, în Logos. Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului la împlinirea vârstei de 80 de ani, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2001, p. 398-402. · Grigore Ranite – un pictor craiovean peregrin în Transilvania, în Artă românească, artă europeană. Centenar Virgil Vătășianu, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2002, p. 173-180. · Sub zodia Vătășianu, în Sub zodia Vătășianu. Studii de istoria artei, Ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002, p. 7-10. · Biserica de lemn – credință, istorie și simbol al satului românesc transilvan, în Nicula. Icoana neamului, Ed. Ecclesia, Nicula, 2002, p. 63-67. · Pictori din Țara Românească în ținuturile hunedorene în secolul al XVIII-lea, în vol. omagial Mircea Păcurariu, Cluj-Napoca, 2002, p. 381-384. · Vestigii inedite de la Vad, în Ars Transsilvaniae, XII-XIII, 2002-2003, p. 77-79. · Mihai Viteazul, ctitor și ocrotitor al artei și culturii românești din Transilvania, în vol. Mihai Viteazul și Transilvania, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005, p. 143-152. · Date noi privind biserica brâncovenească din Făgăraș, în Ars Transsilvaniae, XIVXV, 2004-2005, 163-166. Recenzii · Corina Nicolescu, Argintăria laică și religioasă în Țările Române (sec. XIV-XIX), București, 1968, în Studia Universitatis, Historia, 1969, fasc. 2, p. 153-154. · Ion Apostol Popescu, Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula, Ed. Tineretului, 1969, în Studia Universitatis, Historia, 1970, fasc. 2, p. 148-149. · Vasile Drăguț, Pictura murală din Transilvania (sec. XIV-XVI), Ed. Meridiane, București, 1970, în Studia Universitatis, Historia, 1971, fasc. 1, p. 130-131. · Iuliana Dancu, Dumitru Dancu, Pictura țărănească pe sticlă, Ed. Meridiane, București, 1975, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 24, 1977, p. 152-153. · Cristina Lucia Bica, Iacob Mârza, Psaltirea lui David cu calendar, Ed. Meridiane, București, 1977, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXI, 1978, p. 502-503 (în colaborare cu Nicolae Bocșan). · André Guillou, Aspetti della civiltà bizantina in Iltalia, în Studia Universitatis, Historia, 1978, fasc. 1, p. 77-78. · Anca Pop Bratu, Pictura Murală maramureșeană, Ed. Meridiane, București, 1982, în Acta Musei Napocensis, XX, 1983, p. 927-928. · Horia Medeleanu, Valori de artă veche românească în colecția Mănăstirii Sfântul Simion Stâlpnicul din Arad-Gai, Editura Episcopiei Aradului, Arad, 1986, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XVIII, 1987-1988, p. 681- 683. · Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, mărturii de continuitate și creație românească, Ed. Episcopiei Ortodoxe Române, Alba Iulia, 1987, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj- Napoca, XXIX, 1988-1989, p. 614-618. · Costanza Segre Montel, Fulvio Zuliani, La pittura nell’Abazia di Nonantola. Un refettorio affrescato di età romanica, Comune di Nonantola, Assessorato alla Cultura, 1991, 192 p., în Ars Transsilvaniae, II, p. 214. 10 · B. Muradin Katalin, Faragott köszoszékek Erdélyben, Ed. Metem-Polis, Budapesta-Cluj Napoca, 1994, în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p. 195. · Ioan Godea, Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei), Ed. Meridiane, București, 1996, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996, p. 187. · Aurel Chiriac, David Zugravu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996, p. 188. · Muzeul Național de Artă Cluj. Galeria Națională, Cluj-Napoca, 1998, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997, p. 216-217. · Aurel Chiriac, Pictura bisericilor de lemn românești din Bihor în secolele al XVIIIlea și al XIX-lea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 1999, în Ars Transsilvaniae, VIII-IX, 1998-1999, p. 376-378. · Tereza Sinigalia, Mihai Viteazul ctitor, Ed. Vremea, București, 2001, în Ars Transsilvaniae, X-XI, 2000-2001. · Demir Dragnev, Igor Cașu, Emil Dragnev, Virgil Pâslariuc, Ștefan cel Mare și Sfânt în contextul epocii sale și al posterității, Editura Civitas, Chișinău, 2004. în Ars Transsilvaniae, XIV-XV, 2004-2005, p.243 · Susana Andea, Avram Andea, Transilvania. Biserici și preoți, Editura Supergraph, Cluj-Napoca, 2005. în Ars Transsilvaniae, XIV-XV, 2004-2005, p.243-244

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – P