Constantin Stezar

Constantin Stezar (Stejar)
Date personale
Născut	16 mai 1814
Decedat	30 octombrie 1909 (95 de ani)
Părinți	Istrate Stezar Ana Avram
Copii	Nicolae Vlad Stezar (adoptat)
Naționalitate	Imperiul Austro-Ungar
Ocupație	personal militar[*]​
Președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS)
În funcție
12 ianuarie 1863 - 8 mai 1871
Succesor	David Urs
Președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS)
În funcție
10 septembrie 1897 - 20 februarie 1902
Predecesor	David Urs
Studii	Școala normală din Orlat Studii militare la Laibach și Viena
Activitate
A luptat pentru	Imperiul Austro-Ungar
Ani de serviciu	1849 - 1861
Gradul	Căpitan
Unitatea	Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a IV-a
Bătălii / Războaie	Luptele din Munții Apuseni din anul 1849
Decorații și distincții
Decorații	Sigmma memoriae
Modifică date / text

Constantin Stezar (Stejar) (n. 16 mai 1814, Jina - d. 30 octombrie 1909, Jina) a fost un ofițer din cadrul Regimentului I de Graniță de la Orlat cu gradul de căpitan și care, începând din anul 1863, devine președintele "Comitetului de Administrare al Fondului școlastic" al fostului regiment orlățean.

• S-a născut în 16 mai 1814 ca fiu al grănicerului Istrate Stezar și al Anei, născută Avram.
• Face studiile elementare la Jina, cele "normale" al "Școala normală" din Orlat urmate de studiile militare la institutul din Năsăud.
• 1831-1834 este directorul adjunct al "Școlii normale din Orlat".
• 1835-1838 este învățător în Jina.

Căpitanul Stezar Constantin

• 1838-1839 urmează cursuri de specialitate la Laibach și la Viena.
• 30 aprilie - 5 mai 1848, participă la Adunarea de la Blaj.
• 10-11 septembrie 1848, participă la adunarea Regimentului I de Graniță de la Orlat și semnează petiția grănicerilor către Curtea de la Viena privind drepturile românilor din Transilvania.
• 2/14 - 16/28 septembrie 1848 participă la a treia Adunare a românilor de la Blaj.
• Împreună cu Ioan Mărgineanu este emisarul Comitetului Național Român de la Sibiu trimis să informeze Comitetul Național Român din Timișoara despre evenimentele revoluționare ce urmau să se declanșeze.
• Februarie 1849 se înrolează în regimentul orlățean și este avansat la gradul de sublocotenent clasa a II-a.
• Participă la luptele din Munții Apuseni și organizează militar Prefectura Sibiului.
• 1850 este supraveghetorul școlilor regimentului aparținând de Compania a IV-a de la Cugir.
• 1851-1853 are gradul de sublocotenent clasa I-a.
• 1854-1858 are gradul de locotenent-major.
• 1859-1861 avansează la gradul de căpitan clasa I-a.
• 1 martie 1861 se pensionează.

Stezar Constantin - Președinte CAFS
în perioada 12-01-1863/08-05-1871,
Vicepreședinte 08-05-1871/10-01-1872,
Președinte 10-09-1897/19:20-02-1902.

• 1863 revine în Jina ca învățător.
• 1863-1871 este președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS).
• 1865, depune împreună cu David Urs un memoriu împăratului privind "Munții Revendicați".
• 1871- 10 ianuarie 1872 este vicepreședintele CAFS.
• După decesul lui David Urs în 1897 revine în funcția de președinte al CAFS unde rămâne până în 1902 când demisionează.
• 1902-1909 este președinte de onoare al CAFS.

În paralel cu activitatea sa în cadrul "Comitetului administratoriu", a fost și:

• Membru fondator al "Astrei".
• Membru fondator al Institutului de credit și economii "Albina".
• Membru de onoare al "Reuniunii soldaților români".
• Membru fondator al "Societății pentru crearea unui fond de teatru românesc".
• Membru al "Reuniunii femeilor române din Sibiu".
• Membru al "Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiu".
• Membru ordinar la toate reuniunile românești și în parte și la cele săsești din Sibiu.
• În perioada 1865-1883 a fost casierul "Astrei".
• În perioada 1870-1888, asesor al Consistoriului Arhiediecesan.
• În perioada 1864-1870, inspector al Institutului teologic Sibiu.

Alte informații biografice:

• 1899 face o cerere, nerezolvată, Ministerului de război de la Viena, pentru a beneficia de un plasament într-un azil militar al invalizilor.
• Din 1901 beneficiază, conform ordinului nr.2982 al Ministerului de război din Viena, de o rentă anuală de 200 de coroane.
• Din 1906 i se acordă o pensie anuală de 1651 coroane.
• În 1907 donează Muzeului istoric și etnografic al "Astrei" vestonul alb de căpitan.

Prima pagină din C.Stezar, Cronica comunei Jina

• Prin testament lasă:
  • Majoritatea averii fiului său adoptiv Nicolae Vlad Stezar.
  • O parte a bibliotecii și 300 de coroane, bisericii ortodoxe din Jina pentru a crea "Fundația căpitanului Constantin Stezar" în scopuri bisericești.
  • 500 de coroane fratelui Alexie Stezar.
  • 100 de coroane "Reuniunii sodalilor români".
  • 100 de coroane nepoților direcți.

Constantin Stezar este înmormântat în curtea vechii biserici ortodoxe din Jina.

• Medalia de război
• Crucea serviciului militar
• Sigmma memoriae.

• Stezar Constantin - "Cronica comunei Jina", manuscris aflat la primăria Jina.
• Stezar Constantin și Emil Brote - "Pro veritate", Sibiu, 1890.

• Alexandru Bucur și Cornel Lupea - Ofițerii români din Regimentul 1 grăniceresc român de la Orlat, Editura Etape Sibiu, Sibiu 2002.