Ioan P. Lazăr

Ioan P. Lazăr
Date personale
Născut	22 februarie 1862 Suciu de Sus
Decedat	19 noiembrie 1915 Șimleu Silvaniei
Cetățenie	România
Ocupație	jurnalist
Modifică date / text

Ioan P. Lazăr (n. 22 februarie 1862, Suciu de Sus — d. 19 noiembrie 1915, Șimleu Silvaniei) a fost un editor, contabil și învățător din Transilvania.

A absolvit Preparandia greco-catolică din Gherla (1880). A fost numit învățător la Școala confesională din Șimleu Silvaniei. În perioada 1885-1907 a fost contabil șef la Banca „Silvania” din Șimleu Silvaniei, urmând și un curs de contabilitate la Banca „Albina” din Sibiu. Ioan P. Lazăr a desfășurat și o bogatã activitate culturală, concretizată pe mai multe planuri: tipograf și editor, ziarist, folclorist, pedagog. În anul 1903 a înființat prima tipografie româneascã „Victoria” în nordul Transilvaniei, I.P. Lazăr fiind proprietar, editor și redactor responsabil. A fost membru al „Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni”, participând la toate manifestãrile organizate de aceasta. A ținut o seamã de lecții model în cadrul ședințelor de lucru ale cercului Valcău-Crasna. A fost preocupat de culegerea și valorificarea folclorului românesc, pe care îl va publica în paginile Tribunei din Sibiu. A prezidat comitetul care a organizat adunarea generala anuala a Astra desfasurata in perioada 7-9 august 1908 si la care au participat 380 de invitați. Împreună cu Dr. Dionisie Stoica, a editat Schița monografică a Sălagiului în 1908. Colaborări: Gazeta Învățătorilor, Gazeta de Duminecă, Păstorul sufletesc, Învățătorul român, Tribuna.

• Schița monografică a Sălagiului, împreună cu Dr. Dionisie Stoica (1908).
• Din viața și activitatea pedagogică a lui Vasile Gr. Borgovan (1850-1923) (1908).
• Spice de grâu.

• Preparandia din Gherla, unde a studiat

• Schița monografică a Sălagiului

• Adunarea Astra din 1908 al carei comitet de organizare l-a prezidat

• Goron, Doru E.: Oameni de ieri și de azi. Ioan P. Lazãr. În: Graiul Sãlajului, an 3, nr. 262, 12 mart. 1991, p. 1, 3.
• Achim, Valentin: Ioan P. Lazãr – un mare iubitor de neam. În: Graiul Sãlajului, an 7, nr. 1049, 18 ian. 1995, p. 1, 2.