Tudor Chiriac

Tudor Chiriac (n. 21 martie 1949, Ciuciuleni, Republica Moldova) este profesor universitar doctor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova, membru al Uniunii Compozitorilor din ex-URSS, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. S-a stabilit la Iași din anul 1995.

Creația lui Tudor Chiriac stă sub semnul principiului integritate în diversitate. Sfera genurilor muzicale abordate de compozitor – diversă – este guvernată de concepția muzicii cu entitate integră: de filiație ancestrală românească. Sintagma aparține lui Tudor Chiriac și reprezintă acel perimetru al muzicii universale în care creația sa se înscrie cu exactitate și onestitate. Pe această direcție, prioritară pentru compozitor, se află muzica de factură academică și genul superior românesc, despre care scria și Constantin Brăiloiu.

• Cvartetul de coarde nr. 1

• Simfonia concertata – pentru vioară și orchestră simfonică mare

• Pe un picior de plai – poem simfonic pentru orchestră simfonică mare

• Luci, soare, luci! – cantată pentru cor de copii și orchestră simfonică mică. Versuri: Gr. Vieru

• Divertimento solenne – pentru orchestră simfonică mare și cor, scris cu ocazia inaugurării Teatrului de operă și balet din Chișinău. Versuri: Gr. Vieru

• Baladă – pentru ansamblu de violonceliști și pian

• Legenda Ciocârliei – simfonie concertantă pentru narator și orchestră simfonică mare

• La moartea lui Ștefan Vodă – variațiuni corale pe tema unui compozitor anonim

• Doinatoriu Opus Sacrum Dacicum – pentru solist/oficiant, cor, orgă, nai și vibrafon. Versuri: Gr. Vieru, N. Dabija, M. Eminescu

• Litanie de priveghi – pentru contralto, cor, nai și vibrafon. Versuri: Gr. Vieru

• Din cântecele copilăriei mele – ciclu vocal pentru discant și orchestră. Versuri: Gr. Vieru

• Fantezia rustică – pentru vioară și pian

• Dacofonia nr. 1 – pentru nai, țambal, taragot, vioară și orchestră simfonică mare

• Jocuri pentru orchestră

• Tananica – piesă pentru orchestră

• Polca basarabeană – piesă pentru orchestră

• Dacofonia nr. 2 – pentru narator și orchestră simfonică mare

• La porțile Sarmisegetuzei – poem pentru orchestră simfonică mare și cor mixt

• Ecouri carpatine – concert pentru trompetă, vioară complementară și orchestră (pe motive în caracter popular)

• De la Tiras pân’ la Tissa – cantată-concert pentru cor mixt, soprană și grup de cordofone

• Prin Voloseni – fantezie rustică pentru orchestră simfonică mică
  

  Compozitorul Tudor Chiriac
• Prin Voloseni – variantă pentru orchestră de cameră

• Voiniceasca de la Regidava – poem pentru orchestră simfonică mare

• Carmina Daciae – basm muzical pentru, narator, soliști, cor de copii și orchestră simfonică mică. Versuri: Gr. Vieru, proze scurte: S. Vangheli, alte versuri, alte proze scurte și comentariul semantic: T. Chiriac

• Codreneasca – piesă de jazz pentru pian și percuție

• Chișinău-Paris – vals pentru orchestra simfonică mare

• Ritual de vindecare - pentru ansamblu de cântece și dansuri

• Muzică de film

• Coloana sonoră pentru spectacole de teatru dramatic

• Muzică pentru filme cu desene animate

• Aranjamente corale

• Cântece

• MIORIȚA – poem pentru voce, orgă, clopote și bandă magnetică, selectat la Tribuna Internaționala a Compozitorilor din cadrul UNESCO printre cele 10 lucrări cele mai bune ale lumii în anul 1986. Cu acest prilej, Asociația France-URSS a organizat la Paris o seară de creație din lucrările compozitorului (17 decembrie 1987).

• Muzica românească de filiație ancestrală.

• Principii fundamentale de compoziție și analiză integrală a muzicii

• Teoria instrumentelor și orchestrație

• Semantica muzicii. Principii fundamentale

• Muzica de filiație ancestrală românească

• Teoria instrumentelor și orchestrație

• Compoziție

• Analiza integrală a muzicii

• Armonie

• Aranjamente muzicale

• Teoria conținutului muzical

• Premiul Ministerului Învățământului, pentru Cvartetul de coarde nr. 1 – 1976

• Premiul Tineretului din Republica Moldova, pentru poemul Pe un picior de plai – 1979

• Premiul de Stat al Republicii Moldova, pentru poemul Miorița – 1988

• Maestru al Artelor din Republica Moldova, pentru contribuție deosebită în promovarea muzicii naționale – 1994

• Medalia de aur EUROINVENT, pentru cantata-concert De la Tiras pân’ la Tissa – 2013.

Ca fenomen artistic de factură cultă-academică, creația lui Tudor Chiriac este conformă cu principiile fundamentale ale procesualității muzicii ca artă temporală, cu legile capitale de devenire ce alcătuiesc filozofia formei, cu principiul de definire a genului muzical, în funcție de etosul și conținutul muzicii. Aceste principii reprezintă gândirea muzicală superioară, ce generează o muzică sănătoasă cu o dramaturgie închegată, solidă. Fără ele o scoală naționala de compoziție nu poate fi calificată ca atare.

Cronologic, formarea și activitatea compozitorului coincid cu perioada modernismului secolelor XX-XXI; modernitate, ancestralitate și identitate sunt componentele definitorii ale creației sale. În legătură cu modernismul acestor secole însă, Tudor Chiriac menționează: Spiritul modern al unei lucrări muzicale nu constă în numărul de clustere și disonante, ci în faptul dacă ridică vreun semn de întrebare în fața contemporanilor ei.

Pentru compozitorul Tudor Chiriac, arta sunetelor reprezintă o formă de comunicare a unor sensuri existențiale majore, și nu doar un prilej de a discuta despre „neologismele” și ordinea ei interioară. Instituind disciplina de Semantica muzicii la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Tudor Chiriac scrie studiul Semantica muzicii – principii fundamentale, din care transpare motivația profund științifică, ce a determinat autorul să anunțe codurile semantice ale unor lucrări ce îi aparțin. Aceste coduri – convenții semantice – sunt aidoma unor mici programe de sală, ce facilitează accesul la stratul ideatic al muzicii sale. Este un caz fără precedent în istoria muzicii universale, când un compozitor lasă mărturii despre intențiile și concepțiile lui creatoare, teoretizându-și principial gestul temerar, chiar neobișnuit. Când Ion Gagim a spus: „Apartestătătorul compozitorul Tudor Chiriac”, a făcut și această precizare de principiu.

Compozitorul Tudor Chiriac

• DACOFONIA nr. 1. Fiind concepută inițial pentru coloana sonoră a spectacolului Cântec de leagăn pentru bunici de Dumitru Matcovschi, muzica Dacofoniei nr. 1 pune problema concepției despre viață, moarte și veșnicie la români.

• DACOFONIA nr. 2 are la bază celebra temă populară – Ciocârlia. În Dacofonie, Ciocârlia se dorește a fi simbolul artistului; de aici și concepția ei muzicală, ce poate fi formulată muzicologic drept expresia autodefinirii artistului ca personalitate creatoare.

• Fantezia rustică PRIN VOLOSENI a fost începută(/concepută) la vârsta de 17 ani. Cu spontaneitatea acelei vârste, ea întruchipează o galopadă printr-o vale numită Voloseni. În genul amintirilor lui Creangă, Tudor Chiriac scrie: „Tema secundară o expun cornii, ca niște buciume, și este purtătoare de un panteism nedisimulat, în care cred că ar încăpea toate văile României, inclusiv – la Voloseni – cea mai frumoasă vale, unde am copilărit și eu, simțindu-mă fericit, liber în fața lui Dumnezeu.”

• CODRENEASCA – piesă de jazz, dar cu puternică aderență la muzica românească – reprezintă imaginea muzicală a codrilor carpatini. Dincolo de pitorescul peisajului însă se află omul cu sentimentele sale: bucuriile românului în mijlocul naturii, pornit într-o vacanță la munte, cu bolidul și Blonduța cu părul ca luna – cum ar fi scris marele poet al Basarabiei.

• DE LA TIRAS PÂN’ LA TISSA are o concepție muzicală ce vizează însăși viața noastră: Dragostea în mediul contemporan românesc, despărțirea celor doi (în căutarea mijloacelor pentru supraviețuire), reîntâlnirea lor, constituirea familiei și zămislirea unui prunc ce le asigură continuitatea spre veșnicie.

• LA MOARTEA LUI ȘTEFAN VODĂ – variațiuni corale pe tema unui compozitor anonim – este piesa care în Basarabia anilor 1970-1980 s-a cântat la cenaclurile pentru renașterea națională. Până acum încă nu se cunoaște numele autorului melodiei; doar se poate bănui că acesta ar putea fi un cantautor de la cenaclul Flacăra de altădată.

• LA PORȚILE SARMISEGETUZEI are un mesaj muzical ce face trimitere la etosul românesc al cântecului de vitejie. Lucrarea este inspirată din evenimentele de la Marea Adunare Națională (1989), unde basarabenii și-au revendicat dreptul la identitate. Muzica este o sinteză de horă românească și marș european, în care hora reprezintă mulțimea în sărbătoare, iar marșul o sincronizează.

• LITANIE DE PRIVEGHI. Versurile au fost scrise de Grigore Vieru în noaptea trecerii la cele veșnice a Mamei sale – Eudochia – pe care poetul a eternizat-o în poezii tulburătoare. În Litanie se repetă sunete ... cuvinte .., suferința este atât de mare, încât cel care o poartă nu e în stare să o exprime în fraze închegate. Litania de priveghi se dorește a fi o lucrare interesantă ascultătorului inițiat în arta sunetelor și, totodată, accesibilă celui neavizat. De altfel, pentru creația lui Tudor Chiriac această normă este o permanență.

• ECOURI CARPATINE este un concert pentru trompetă, vioară complementară și orchestră. Imaginile sale muzicale evocă viața de la munte, cu prospețimea aerului curat de molid, mirosul de lapte proaspăt cald, gustul de jintiță dulce etc. Prin concepția sa muzicală, lucrarea întruchipează universul carpatin, atmosfera panteistă și dorurile ce se înfiripă acolo seară de seară.

• POEMUL MIORIȚA ridică problema desființării aproapelui prin omor cu premeditare (ei se sfătuiră /…/ ca să mi-l omoare). Dincolo de oricare alte date axiologice ale baladei populare, această concepție va rămâne mereu de actualitate, întrucât ne vizează pe fiecare – și ca posibilă victimă, și ca pisibil asasin.

• CARMINA DACIAE (Povestea din Codridava) este un basm muzical pe versuri de Grigore Vieru și proze scurte de Spiridon Vangheli. Pe lângă comunicarea muzical-artistică propriu-zisă, Carmina Daciae mai urmărește un scop. Fiind realizată după Semantica muzicii, ea își propune să justifice principiile teoretice ale acestui studiu și măsura aplicabilității lor în arta și știința compoziției.
  

  Compozitorul Tudor Chiriac
  DOINATORIU – Opus Sacrum Dacicum este conceput ca un ritual pentru comemorarea eroilor și martirilor de pe ambele maluri ale Prutului. Lucrarea repetă – într-o formă specific muzicală – conceptul constructiv al marilor sanctuare dacice, concepute în formă de cercuri concentrice. Această construcție corespunde concepției eminesciene despre infinit: Infinitul este un cerc cu centrul pretutindeni și cu marginile nicăieri. Doinatoriu – Opus Sacrum Dacicum își propune să realizeze o profundă sinteză între muzică și poezie, uman și divin, timp și veșnicie.

• CÂT TRĂIM PE-ACEST PĂMÂNT a fost conceput inițial pentru coloana sonoră la spectacolul „Horia”, după piesa cu același nume de Ion Druță. Rezonând cu aspirațiile de supraviețuire ale basarabenilor, este îndrăgit de întreaga Basarabie pentru care a devenit șlagăr – un simbol al dăinuirii ei în timp.

• CHIȘINĂU-PARIS. În tradițiile tuturor popoarelor, dansul este un prilej de apropiere a celor doi. Chișinău-Paris reprezintă un crâmpei din acest Vals continuu al lumii.

• MUZICA ROMÂNEASCĂ DE FILIAȚIE ANCESTRALĂ – studiu științific ce pune într-o nouă ecuație cele trei necunoscute: muzica românească, muzica europeană și muzica universală. Pentru prima dată sunt introduse în circuitul muzicologic sintagme și categorii precum Arta profesioniștilor tradiției orale românești, Muzica românească cu entitate organică, Clasicismul muzical de tradiție românească ș.a.

În arta muzicală modernă, Tudor Chiriac promovează cultul frumosului și estetica firescului. Lucrările sale au fost interpretate în Moldova, România, Odessa, Tașkent, Gorki, Leningrad, Moscova, Kuibâșev, Riga, precum și la Plenarele și Congresele Internaționale ale Compozitorilor din ex-URSS, unde s-au bucurat de apreciere atât din partea publicului meloman, cât și a profesioniștilor de elită.

• Cvartetul de coarde Nr. 1. Partitura, Editura Literatura Artistică, Chișinău – 1983. Înregistrare radio – 1975.

• Pe un picior de plai – poem simfonic. Partitura, Editura Hiperion, Chișinău – 1983. Înregistrare radio – 1977.

• Luci, soare, luci! – cantată pentru cor de copii și orchestră, pe versuri de Gr. Vieru. Reducția de pian, Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1980, în antologia Să crești mare. Înregistrare discografică la Casa de discuri Melodia din Moscova – 1978.

• Baladă pentru ansamblu de violonceliști și pian. Editura Literatura Artistică, Chișinău – 1984, în antologia Pe aripi de melodii. Înregistrare radio – 1981.

• La moartea lui Ștefan Vodă – variațiuni corale pe tema unui compozitor anonim. Înregistrare radio – 1987.

• Doinatoriu – Opus Sacrum Dacicum – pentru contralto, cor, orgă, nai și vibrafon. Înregistrare radio – 1989.

• Din cântecele copilăriei mele – ciclu vocal pentru discant și orchestră. Înregistrare radio – 1990.

• Fantezie rustică – pentru vioară și pian, Editura Hiperion, Chișinău – 1991.

• Dacofonia Nr. 1 – pentru orchestra simfonică mare. Partitură, Editura Artes, Iași – 2011. Înregistrare radio – 1998.

• Jocuri pentru orchestră. Înregistrare Studioul ADM, Chișinău – 2000.

• Tananica – piesă pentru orchestră. Videoclip, Telefilm Chișinău.

• Polca basarabeană – pentru orchestră. Înregistrare audio-video, Chișinău, Palatul Național.

• Dacofonia Nr. 2 – pentru narator și orchestră, partitura. Editura Artes, Iași, 2000. Înregistrare radio – 2002.

• La porțile Sarmisegetuzei – poem pentru orchestra simfonică și cor mixt. Înregistrare radio – 2006.

• Ecouri carpatine – concert pentru trompetă și orchestră. Înregistrare Radio – 2007.

• De la Tiras pân’ la Tissa – cantată-concert pentru cor mixt și grup de cordofone, partitura. Editura ARTES, Iași – 2012. Înregistrare Radio – 2012.

• Prin Voloseni – Fantezie rustică pentru orchestră simfonică mică. Înregistrare Radio – 2010.

• Prin Voloseni – Fantezie rustică. Varianta pentru orchestră de cameră. Înregistrare Radio – 1991.

• Carmina Daciae. Editura Artes, Iași – 2016. Înregistrare Radio.

• Muzica românească de filiație ancestrală. Principii fundamentale de compoziție și analizăintegrală a muzicii. Editura Artes, Iași – 2006.

• Semantica muzicii – principii fundamentale. Editura Artes, Iași – 2014.

Creații muzicale ce au făcut obiectul unor teze de doctorat:

• Poemul Pe un picior de plai, poemul Miorița, Legenda Ciocârliei – teza de doctorat: Dimensiunea etnică a creației muzicale de Violina Pogolșa.

• Poemul Miorița – teza de doctorat: Miorița în creația compozitorilor basarabeni de Angela Botnaru-Rojnoveanu.

LUCRĂRI DE LICENȚĂ (în baza creațiilor muzicale ale compozitorului Tudor Chiriac):

• Margareta Băncilă – Кантата Т. Кирияка Лучь, Соаре, лучь! (драматургические и композиционные особенности). Chișinău, 1984.

• Nadina Boțu – К проблеме драматургической роли музыки в молдавском драматическом театре (на материале музыки Т. Кирияка Белый Арап). Chișinău, 1981

• Carolina Ciumac – Doinatoriu –  Opus Sacrum Dacicum, Cluj.