Stoica Nicolaescu

Щефан-Стойка Николаеску (на румънски: Ștefan-Stoica Nicolaescu) е румънски археолог, историк и славист от арумънски произход, член-кореспондент на Българската академия на науките.

Роден е на 25 март 1878 година във влашко семейство в българо-влашкия македонски градец Крушево. Поради преследванията от страна на османските власти, семейството му емигрира в Румъния. Основно и гимназиално образование получава в Крайова, след което завършва Букурещкия университет. Специализира в Софийския и Белградския университет и след това получава докторска степен в Пражкия по славистика. Участва в Междусъюзническата война в 1913 година, както и в Първата световна война в 1916 - 1918 година. По време на войната е направен кавалер на „Румънска звезда“ с мечове и лента за военни заслуги, както и кавалер на „Румънска корона“ с мечове, награден е с възпоменателния кръст „Карпати“, с „Медала на победата“, Ордена „Света Анна“ и други. Участва в лингвистичния екип на Версайската конференция от 1919 година.

След войната става редовен професор в катедрата по славянски езици на Висшето военно училище, професор в Артилерийската, инженерна и военноморска школа, преподавател по румънски език и история в Подготвителното офицерско училище и служи като инспектор в Министерството на вероизповеданията и изкуствата, преводач от славянски езици в Румънската академия и Държавния архив. Николаеску изследва на архивите на Франция, Гърция и в частност на архивите на Унгария, Сърбия, България и Турция, като съставя и публикува богата колекция от документи.

Публикува 83 научни труда, първият от които е „Македонските румъни“ на конференция на Студентския конгрес в 1899 година. Специалист е по историята на южнодунавските славяни и добре запознат със славянски и славяно-румънски текстове. Николаеску прави много пътувания до Света гора, където открива и публикува и интерпретира важни ръкописи. В 1905 година публикува „Славяно-румънски документи относно отношенията на румънската държава и Молдова с Трансилвания през XV и XVI век“ (Documente slavo-române cu privire la relațiile Țării Românești și Moldovei cu Ardealul în sec. XV și XVI), творба, наградена от Румънската академия на науките.

Стоица Николаеску е член на Румънското кралското географско дружество, на Румънското номизматично дружество, на Управителния съвет на Съюза на румънските публицисти, на Историко-археологическото църковно дружество в Кишинев, на Българския археологически институт в София. Член-кореспондент е на Българската академия на науките.

Умира на 20 октомври 1941 година.

• Românii macedoneni (conferință ținută la Congresul Studențesc, 1899), București, 1899.
• Vlah, cuțovlah, țânțar și bârzovlah, București, 1902.
• Despre Cnejii Români, București, 1902.
• Ajutoare bănești date de către domnitorii și boierii Țării Românești și ai Moldovei, schiturilor și mânăstirilor din Sf. Munte, în „Convorbiri Literare”, XXXVI, (1902), p. 958-960.
• Înțelesul câtorva cuvinte slavone, în „Convorbiri Literare”, XXXVI, (1902), p. 1142-1144.
• Hrisov al Radului Vodă de la Afumați, în „Convorbiri Literare”, XXXVI, (1902), p. 1036-1044.
• Un hrisov de la Radu Vodă de la Afumați, Uric de la Ștefan Tomșa, Hrisov de la Alexandru Voevod, fiul lui Mircea cel Bătrân, în “Convorbiri Literare”, XXXVI, (1902), p. 863-864.
• Documente slavo-române cu privire la relațiile Țării Românești și Moldovei cu Ardealul în sec. XV și XVI, București, 1905, VII+368 p. in 80.
• Un prețios hrisov cu privire la Radul Vodă de la Afumați sau Radul Vodă cel Viteaz, în „România Nouă”, I (1907), p. 389-393.
• Radu Negru și urmașii săi, în „România Nouă”, I (1907), nr. 11-12, p. 449-463.
• Zapisul Ilincăi, fiica lui Nicolae Pătrașcu Voevod, în „România Nouă”, I (1907), nr. 4 p. 171-173.
• Diata Ilincăi nepoata lui Mihai Viteazul, în „România Nouă”, I (1907), nr. I, p. 35-43.
• Două hrisoave de la Alexandru Aldea 1431-1435, Iași, 1907.
• Casa Muzău Regele Carol I din satul Poradim, de Capceff, Sofia 1906 (traducere din limba bulgară de Stoica Nicolaescu), București, 1900, VIII+298 p. in 40 .
• Letopisețul Țării Românești, în „Revista pentru Istorie, Arheologie și Filologie”, XI (1909), partea I, p. 97-186; partea II, p. 347.
• Documentele istorice cu privire la Radul Vodă de la Afumați sau Radul Vodă cel Viteaz (1522-1529), București, 1909, 12 p. in 40.
• Diaconul Coresi și familia sa, București, 1909.
• Hrisovul Țarului bulgar Io. Caliman Asen din 2 februarie 1243, București, 1910, 7 p. in 80.
• Onomastica principelui Mircea al României, București, 1910.
• Lămurire istorică. Răspuns d-lui C. Kogălniceanu, București, 19 p. in 80.
• Portrete istorice, Domnița Florica fiica lui Mihai Vodă Viteazul și a Doamnei Stanca, București, 1912, 12 p. + II pl. in 80.
• M-rea Cutlumusul din Sf. Munte Athos, 1913.
• Petru Vodă cel Tânăr și Petru Vodă Șchiopul, București, 1915, 34 p.+II în 80.
• Documentele de la Mihai Vodă Viteazul Domnul Țării Românești, al Ardealului și al Moldovei-1600, texte originale însoțite de traduceri și adnotațiuni, București, 1916, VIII pl.+40 p. in 40.
• De cine a fost adus în țară capul lui Mihai Vodă Viteazul, București, 1919.
• Lucrare slavistică sui-generis asupra temelor vechi slavo-bisericești în u și asupra nașterii slavicului y, București, 1920, 41 p. in 160.
• Discuții filologice a numirilor slave date uneltelor de plugărie în limba română, București, 1921, 10 p. in 80 .
• Domnia lui Alexandru Vodă Aldea, fiul lui Mircea Vodă cel Bătrân 1433-1435. Hrisoave și cărți domnești însoțite de traduceri și adnotațiuni istorice, București, 1922, 48 p. in 40.
• Adevărul asupra importantelor descoperiri arheologice de la Curtea de Argeș, București, 1923, 19 p. în 80 .
• Stăpânirile lui Mihai Voievod Viteazul din Jud. Romanați.
• Despre Perperi (traducere), în „Buletinul Societății Numismatice Române”, XIX (1924) nr.49-50, p. 14-30.
• Domnia lui Neagoe Basarab Voevod 1512-1522. O danie la mânăstirea Hilenderul din Sf. Munte Athos, București, 1924, 16 p.+II pl. în 80 (extras din „Noua Revistă Bisericească”, V, nr. 13-16).
• De la întemeierea Țării Românești inscripția de pe mormântul lui „Comes Laurencius de Longo Campo” 1300. Privilegiu comercial a lui *Vladislav Voevod din 20 ianuarie 1368 cu note privitoare la descălicătorul Țării Românești Radul Negru Voevod și urmașii săi. *Biserica Domnească din Curtea de Argeș, Sfânta Muceniță Filoteia și picturile de acolo, București, 1924, 24 p. in 80 (extras din „Noua Revistă Bisericească”, VI, nr. 7-8).
• Reforma arhivelor din Rusia (traducere din limba cehă după Vaclav Letosnic), în „Revista Arhivelor”, I (1924-1926), nr. 1-3 p. 312-316.
• Ajutoare bănești și danii ale domnilor români către mânăstirea Sf. Filoteiu din Muntele Athos, în „Revista Arhivelor”, I (1924-1926), nr., 1-3, p. 125-130 cu o planșă.
• Sfântul Munte și importanța lui pentru România, București, 1925.
• Documente cu privire la Căimăcămia și Caimacamii Olteniei, în „Convorbiri Literare”, LXII (1929) p. 106-109.
• Documente istorice relative la comuna Cacaleți (Castra-Nova) din Județul Romanați, în „Arhivele Olteniei”, VIII (1929), p. 309-328, IX (1930) p. 4-5.
• Hrisovul lui Mihai Vodă Viteazul pentru proprietățile sale din Jud. Romanați dat în Târgoviște la 6 sept. 1598, în „Arhivele Olteniei”, X (1931), p. 126-131.
• Crucea lui Stroe vel Vistier Leurdeanul de la Mânăstirea Vieroș din 1642, în „Revista Societății Tinerimea-Română”, XLIX (1931) p. 21-23.
• Din trecutul Țării. Importante documente istorice, București 1931.
• Însemnări pe marginea recenziilor lui P.P. Panaitescu, în „Arhivele Olteniei”, X (1931) p. 457-464.
• Noi descoperiri arheologice la Biserica Mihai Vodă, București, 1932.
• Importanța descoperirilor arheologice de la „Castelul Doamnei Neaga” din Buda Cislău, în „Universul”, 23 februarie 1932.
• Un prețios chivot de la Neagoe Basarab Voevod din 1512-1521, în Mănăstirea Dionisiou din Sfântul Munte Athos, București, 1933, 8 p. in 80 .
• Cartea lui Alexandru Voevod, Domnul Țării Românești, în „Arhivele Olteniei”, XII (1933), p. 83-84.
• Revoluția din 1848-1849. O medalie bătută de ruși „pentru purificarea Ungariei și a Transilvaniei 1849”, București 1934.
• Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice: ce este și ce ar trebui să fie; cercetări și discuții istorico arheologice, București, 1933, 32 p. in 80.
• Documente în „Arhivele Olteniei”, XIII (1934), p. 351-335.
• Recenzii istorice, București 1934, 13 p. in 160 .
• Descoperiri arheologice în Biserica Patriarhiei, București, 1935.
• Vechimea mănăstirei Snagov, în București, I (1935), p. 108-112.
• Noi descoperiri istorice române. Cercetări la Muntele Sinai și Ierusalim, București, 1935.
• Mânăstirea Simon Petra din Sfântul Munte și metohul său Mihai Vodă, București, 1935.
• Lămurirea unei enigme istorice: Vladislav Voevod și Doamna Neaga 1488, București, 1935, 8 p. in 80.
• Cartea Divanului Craiovei, în „Arhivele Olteniei”, XIV (1935), p. 383.
• Documente cu privire la istoricul Bucureștilor, în București, p. 95-107.
• Filiațiunea lui Mihai Viteazul pe bază documentară, București 1936.
• Vechimea Bisericei Sf. Dumitru din București, București, 1936.
• Un acoperământ de porfiră și aur, dăruit mânăstirei Rila din Bulgaria, de Bogdan Voevod Domnul Țării Moldovei în 10 martie 1511, în „Artă și Arheologie”, 1935, fasc. IX-X, p. 1-5+ 3 fig.
• Izvorul legendei despre origina eroului de la Călugăreni ctitorul mânăstirei Mihai Vodă din București, București, 1936, 9 p. in 40.
• Mânăstirea Vieros din jud. Muscel, ctitoria marilor și vitejior boeri din Golești, București, 1936, 15 p. in 80 .
• Domnia lui Vlad Vintilă Vodă de la Slatina în lumina unor mari documente istorice 1532-1535, în „Arhivele Olteniei”, XV (1936), p. 1-14, 17-126, 405-406.
• Documente cu privire la istoricul Mânăstirii Radu Vodă din București, în București, II (1936), p. 129-132.
• Date noi despre filiațiunea lui Petru Vodă Șchiopul Domnul Țării Moldovei 1574-1579, 1582-1591 și tratatul comercial din 27 august 1588 încheiat cu Elisabeta Regina Angliei, București, 1937, 12 p. in 40.
• Domnia lui Radu Vodă Paisie și a fiului său Marcu Voevod, 13 iunie 1535-17 martie 1545, în „Arhivele Olteniei”, XVII (1938), p. 193-220.
• Mânăstirea Snagov și ușa de stejar cu sculpturi de sfinți în Biserica Buna Vestire, ctitoria lui Vladislav Voevod în anul 1453, în București, II (1936), p. 118-128.
• Din daniile lui Ștefan cel Mare făcute mânăstirii Zografu de la Sf. Munte Athos, București 1938, 22 p. in 80.
• Steagul bisericesc al lui Ștefan cel Mare de la Muzeul Militar Național, București, 1938, 6 p.+ 2 pl. in 80.
• Istoricul Mânăstirei Sfânta Treime (Radu Vodă) din București, București, 1939, 50 p. in 80 (extras din București, 1937, nr. 1-2).
• Un act privitor la satul Rănești (Vâlcea), în „Arhivele Olteniei”, XVIII (1939), p. 132-134.
• Câteva lămuriri necesare pentru adevăr și lumină, Craiova 1940, 15 p. in 80 (extras din „Arhivele Olteniei”, XVIII nr.104-106).
• Istoricul orașului București, când au ajuns Bucureștii scaun de domnia al Țării Românești, București 1939, 22 p. in 80.
• Cel mai vechi hrisov al lui Mircea Vodă cel Bătrân cu privire la Mânăstirea Cozia, 27 aprilie 1386, București 1939, 12 p. in 160 .
• Hrisov privitor la Vulcomu și Subeal (Mehedinți), în „Arhivele Olteniei””, XIX (1940), p. 134-136.
• Cel mai vechi și mai frumos epitaf din anul 1396 al Mânăstirii Cozia, în „Arhiva Românească”, IV (1940) p. 281-285.
• Mânăstirea Crețești din Dolj, în „Oltenia”, II (1941), p. 1-5.
• Mateiaș Vodă fiul lui Matei Basarab Voevod 1635-1652, Craiova 1941, 19 p. in 80.
• Cercetări arheologice. Străvechile clopote ale mânăstirilor Codmeana și Cozia din timpul lui Dan Voevod și Mircea Voevod, Buc (f. a.), 9 p. in 160.
• Doamna Calinichia, soția lui Radu Vodă cel Înțelept, 1376-1384.
• Cum a murit Mihai Viteazul. Noi contribuțiuni cu privire la soarta osemintelor sale, București (f.a.) 12 p. +VI pl. in 80.
• Documente inedite de la Mircea cel Bătrân 1386-1418, București (f.a.), 46 p. in 40 (extras din București, nr. II).
• Păstorirea Mitropolitului Primat al Ungrovlahiei, Hariton, 1372-1381, Craiova (f.a.), 13 p. + 1 pl. in 80.