Eugen Lungu

Eugen Lungu s-a născut la 1 octombrie 1949 în satul Hăsnășenii Mari, Bălți, Republica Moldova. Tatăl său, Gherasim Lungu, a fost socotitor la SMT, iar mama – Olga (n. Măslin), casnică. În anul 1966 absolvește Școala nr. 1 (azi Liceul „M. Eminescu”) din Bălți. Este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea de Stat din Chișinău (1975).

Imediat după absolvirea facultății, a activat în calitate de profesor de limbă și literatură, la școala medie din Cărbuna, Anenii Noi (1975-1976). Ulterior, a fost lector la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți (1976-1978). În august-decembrie 1977 urmează cursuri de recalificare (literatura universală) la Institutul Pedagogic de la Moscova. Revenit acasă, devine redactor, apoi redactor-șef adjunct la Editura Literatura Artistică (1978-1987). A fost colaborator la revista Columna (1987-1991), la ziarele Sfatul Țării, Observator (1991-1993), colaborator salariat la revistele Basarabia, Sud-Est cultural, redactor-șef la Editura Enciclopedică (1993-1994). Din anul 1994 (de la fondare) până în prezent este redactor-șef al Editurii Arc. Debut absolut: Tinerimea Moldovei, 1979. Debut editorial: Mihai Eminescu. Opere, în trei volume, ediție critică și adnotată (în colaborare), Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1981. A publicat articole și studii în revistele: Basarabia, Sud-Est cultural, Contrafort, Semn, Columna, Observatorul, Sfatul Țării, Flux, Jurnal de Chișinău, Literatura și arta, Noi, Caiete critice, Vatra, Vatra veche, Familia, Observator cultural ș.a.

• Raftul cu himere, Editura Știința, Chișinău, 2004.
• Spații și oglinzi, Editura Prut Internațional, Chișinău, 2009.
• Poetul care a îmbrățișat luna, Editura Prut Internațional, Chișinău, 2014.
• Panta lui Sisif, Editura Cartier, Chișinău, 2014.
• De ce spunem așa, Editura Arc, Chișinău, 2014.

• Мелодиiï кодр. Оповiдання молодих молдавських письменникiв. Видавництво ЦК ЛКСМУ «Молодь», Киïв, 1984. Упорядник Еуджениу Лунгу. (O antologie de proză tânără basarabeană, similară celei de la Kiev, a apărut și în Republicile Baltice.)
• Bătăi în ușă. Antologie de literatură rusă (Anna Ahmatova, Vladimir Vîsoțki ș.a.). Selecție și prefață. Editura Hyperion, Chișinău, 1990.
• Mare-i ziua fără tine. Poezii de dragoste. Antologie, prefață și note. Editura Hyperion, Chișinău, 1990.
• Poeți de pe vremea lui Eminescu. Selecția textelor, studiu introductiv, note și comentarii critice. Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1990; ediția a II-a în 1999, Editura Cartier; ediția a III-a în 2016, editura Cartier.
• Portret de grup. O altă imagine a poeziei basarabene. Antologie a poeziei generației optzeci. Selecție (în colaborare) și studiu introductiv. Editura Arc, Chișinău, 1995; Ediția a II-a , Cartier, Chișinău, 2015.
• Portret de grup. După 20 de ani. Antologie. Selecție și studiu introductiv. Editura Cartier, Chișinău, 2015.
• Eseuri, critică literară (colecția Literatura din Basarabia în secolul XX). Selecție, studiu introductiv și note biobibliografice. Editurile Știința, Arc, Chișinău, 2004.

• Premiul ASPRO (1995).
• Premiile Uniunii Scriitorilor din Moldova (2004, 2009).
• Premiul de Excelență (2013).
• Premiul „Constantin Stere” acordat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova (2015).
• Premiul Primăriei mun. Chișinău (2015).
• Premiul Național (în echipă, 2015).
• Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române (2006).

• Ordinul „Gloria Muncii” (2010, Republica Moldova)
• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer (2014, România).

• Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
• Membru al PEN-Clubului Internațional.

„Apariția volumului Poeți de pe vremea lui Eminescu certifică și capacitatea conștiinței estetice actuale din Basarabia de a se detașa de eminescianism, de a-1 privi ca pe un fenomen istoricizat. Comentariile critice semnate de eminentul critic și istoric literar Eugen Lungu se remarcă prin luciditate. Este evident că a trecut vremea admirației naive și nediferențiate față de literatura trecutului.”

„Surpriza oferită de Eugen Lungu este remarcabilă: cititorul român contemporan ia nemijlocit cunoștință de colegii întru poezie și întru Junimea ai lui Eminescu și poate să judece singur starea poeziei noastre dintre 1860 și 1890 (sau 1900). Mai mult încă, editorul intervine cu adnotări dintre cele mai avizate, cu judecăți de valoare făcute în cunoștință de cauză, cu o perspectivă izvorâtă dintr-o apreciere corectă a fenomenului literar junimist. Nu am remarcat în amplele «consemnări critice» (aproape o sută de pagini) decât puține și nesemnifi¬cative asperități. Chiar limbajul criticului este colorat, nuanțat și, pe alocuri, savuros.”

„Volumul [lui Eugen Lungu] nu are doar semnificația unui demers recuperator, ci este un instrument de lucru bine făcut și extrem de util, primul care își propune să restituie și să repună, totodată, în drepturi producția lirică a Junimii din epoca ei de glorie, una dintre cele mai importante din deceniile șase, șapte și opt ale secolului trecut, aceea în ambianța căreia s-a cristalizat și s-a im¬pus opera eminesciană de maturitate.”

„Comentariile dlui Eugen Lungu sunt exemplare prin inconformismul lor decent, prin pigmentul critic ce subminează venerația desuetă, duhul mimetic, ponciful lipsit de vlagă. Departe de-a ceda discursului convențional, retorismului ce încă mai face ravagii, inclusiv în patria-mamă, în sfera evocării «marilor clasici», criticul și istoricul literar basarabean se arată foarte avi¬zat asupra neajunsurilor estetice ale obiectului d-sale, capabil a-1 amenda cu bun-simț și umor.”

„Încerc dar, printr-o lectură nouă, să fac inventarul acestui univers poetic bântuit de fantasme de tot felul, la 1870, ca și la 1850. Mă fo¬losesc de antologia remarcabilă pe care a întocmit-o Eugen Lungu – Poeți de pe vremea lui Eminescu – pentru a înfățișa acest univers imaginar ce trezise ironia nemiloasă, dar dreaptă a lui Maiorescu.”

„Eugen Lungu a reușit să pună foarte bine în valoare ideile înnoitoare și personalitățile basarabene cu deschidere spre dialog. [...] Volumul Raftul cu himere ne relevă un eseist savuros, scriind atractiv despre boemă, negativism, moara ca topos, relicvele islamice în cultura română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură – subiecte care nu sunt la îndemâna oricui.”

„Poate cel mai valoros critic literar basarabean actual, Eugen Lungu [...] se dezvăluie ca un foarte serios, dar și cumva «răsfățat» exeget, sistematic în explorarea temelor pe care și le alege, însă înclinat mai degrabă către degustarea textelor decât către construcția interpretativă. Își alege cu plăcere subiectele și-și pornește glosele în planuri diverse, parcă urmându-și capriciile: uneori inventariază date de istorie literară, mai ales pentru a pune în evidența lucruri spectaculoase ori bizarerii, alteori face colaje din dicționare sau se abandonează conexiunilor comparatiste, sărind de la un autor la altul și de la o epocă la alta.”

„Eugen Lungu are o anume strategie scripturală, o face pe modestul, se declară ignorant, se ferește de parada de erudiție și nu vrea să fie arbitru (deși, tocmai verdictele sale se rețin). Spații și oglinzi (studiul care dă și titlul cărții) este cea mai consistentă panoramă a criticii din Basarabia.”

„Nu există un prototip după care Eugen Lungu își compune textele. „Regia” lor scoate la iveală un spirit histrionic și ludic, înzestrat cu ironie, umor, talent literar. Majoritatea eseurilor au, totuși, ceva în comun: referințe etimologice, explorări și incursiuni – istorice, literare, mitologice, cinematografice – în „lumea” cuvintelor sau a expresiilor analizate. Astfel, aceste studii neconvenționale de istorie a limbii devin la fel pasionante și de atractive precum documentarele de la Discovery.”

1. Andrei Nestorescu, Poeți de pe vremea lui Eminescu, în Paradox, 1-15 mai 1990;
2. Lucian Vasiliu, Poeți de pe vremea lui Eminescu, în Dacia literară, Iași, 1990, nr. 1, noiembrie;
3. Alex. Ștefănescu, În grafie latină, în România literară, 13 decembrie 1990;
4. Mircea Anghelescu, Poeții Junimii, în Luceafărul, 10 octombrie 1990;
5. Dan Mănucă, Editorial basarabean, în România literară, 17 ianuarie 1991;
6. Dumitru Micu, Contemporanii lui Eminescu în antologie, în Caiete critice, nr. 1-2, 1992;
7. Adrian Săvoiu, Poeți de pe vremea lui Eminescu, în Limbă și literatură, nr. 1-2, 1992, p. 119-121;
8. Liviu Grăsoiu, Miscellanea, în Viața românească, nr. 2-3, 1993;
9. Dumitru Micu, Scurtă istorie a literaturii române, I. De la începuturi până la Primul Război Mondial, Editura Iriana, București, 1994, p. 292-293;
10. Al. Cistelecan, Poeți, vă ordon, treceți Prutul! Al doilea optzecism, în Cuvântul, octombrie 1995;
11. Octavian Soviany, Optzeciștii din Basarabia. Portret de grup fără grup, în Cuvântul, octombrie 1995;
12. Alex Ștefănescu, Un sindicat al poeziei, în România literară, 13-19 decembrie 1995;
13. Ioana Pârvulescu, Wind of Change, în România literară, 13-19 decembrie 1995;
14. Constantin Ciopraga, O altă imagine a poeziei basarabene, în Dacia literară, nr. 2, 1996;
15. Gheorghe Crăciun, O nouă carte de vizită, în Vatra, nr. 2, 1996;
16. Peter Quince, Portret de grup, în Euphorion, nr. 2, 1996;
17. Cornel Regman, O antologie surpriză: „Portret de grup. O altă imagine a poeziei basarabene”, în Jurnalul literar, februarie-martie 1996;
18. Alexandru Mușina, Atlantida (poetică) de dincolo de Prut, în Vatra, nr. 3, 1996;
19. Caius Dobrescu, Într-o lume a viitorului, în Vatra, nr. 3, 1996;
20. Al. Cistelecan, Antologia pe ață, în Vatra, nr. 3, 1996;
21. Titu Popescu, Portret de grup, în Argo (Bonn, Germania), solstițiul de vară (sic!), 1996;
22. Marco Cugno, Ritratto di gruppo – poeti della Bessarabia, în Si scrive. Rivista di letteratura (Italia), numero unico, 1996;
23. Gheorghe Grigurcu, „Noii” poeți basarabeni, în Viața românească, nr. 1-2, 1997;
24. Cicerone Poghirc, Poezie din Basarabia, în Lupta (Le Combat, Franța), nr. 284, 1997;
25. Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chișinău, 1997;
26. Alexandru Burlacu, Poeți junimiști văzuți de Eugen Lungu, în vol.: Proza basarabeană: fascinația modelelor, Chișinău, 1999;
27. Al. Cistelecan, Top-ten, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 36-39;
28. Gheorghe Grigurcu, Contemporani cu Eminescu, în România literară, 29 martie-4 aprilie 2000;
29. Teodor Vârgolici, Anul Eminescu: Poeți junimiști din epoca eminesciană, în Adevărul literar și artistic, 9, nr. 519, 23 mai 2000;
30. Panorama criticii literare românești, 1950-2000 (critici și istorici literari, teoreticieni, eseiști, esteticieni). Dicționar ilustrat alcătuit de # # Irina Petraș, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2001, p. 379;
31. Liviu Papuc, Codicil la procesul Eminescu – Petrino, în Convorbiri literare, iunie 2002;
32. Ion Bogdan Lefter, Literatura/critica basarabeană: izolare și sincronizare, în Observator cultural, 9-15 noiembrie 2004;
33. Mircea V. Ciobanu, Omul Cărții sau vânătorul de himere, prefață la vol.: Raftul cu himere, Chișinău, 2004;
34. Dan C. Mihăilescu, Liberi ca păsările eseului, în Ziarul de duminică, 11 martie 2005;
35. Ion Simuț, Există o critică regională?, în România literară, 13-19 iulie 2005;
36. Ion Simuț, Ieșirea din provincialism, în România literară, 20-26 iulie 2005;
37. Vitalie Ciobanu, Șlefuitorul de lentile, în Contrafort, 2005, nr. 3-5;
38. Ion Bogdan Lefter, Un critic basarabean, în 9AM, 13 septembrie 2005;
39. Dicționarul general al literaturii române, în șapte volume. Academia Română. Coord. general Eugen Simion. Vol. L-O, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 145;
40. Alexandru Burlacu, Eugen Lungu la raftul cu himere, în vol.: Burlacu Al., Texistențe, Chișinău, 2007;
41. Adrian Ciubotaru, Complexul Eugen Lungu sau Nu jucați oină pe gazoane englezești, în Semn, 2009, nr. 4;
42. Grigore Chiper, Erudiția prin eseuri și cronici de carte, în Contrafort, 2010, nr. 1-2;
43. Mircea V. Ciobanu, Spații și oglinzi, în România literară, 5-11 februarie 2010;
44. Dicționarul scriitorilor români din Basarabia. 1812-2010. Coord. Valeriu Nazar. Ediția a II-a revăzută și completată, Editura Prut Internațional, f.a., p. 328-329;
45. Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera Internațional, București, 2011, p. 452.
46. Dicționarul literaturii române, în două volume. Academia Română. Coordonator general Eugen Simion. Vol. A-L, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2012, p. 838;
47. Dan C. Mihăilescu, comentariu la volumul De ce spunem așa (emisiunea televizată Omul care aduce cartea din 10 martie 2015);
48. Iordan Datcu, Restituirea operei lui Ion Buzdugan, în Convorbiri literare, septembrie 2015;
49. Cornel Regman, Poeți și prozatori tineri în anii ’70-’90. Prefață de Gheorghe Grigurcu. Ediție îngrijită de Ștefăniță Regman. Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2015, p. 279-283;
50. Mircea V. Ciobanu, Optzeciștii basarabeni, en gros și en détáil, în Sud-Est cultural, 2015, nr. 4; Lucia Țurcanu, Portret de grup cu imagini în mișcare, în Sud-Est cultural, 2015, nr. 4;
51. Maria Șleahtițchi, Scriitori la Est de Vest. Eugen Lungu, în Scriptor, nr. 1-2, 2016, p. 52-55;
52. Romanian writers of the '80s and '90s. A Concise Dictionary. Coordinated and with an Introduction by Ion Bogdan Lefter. Colecția Mediana, Editura Paralela 45, f.a. p. 163-164.
53. Adrian Ciubotaru, Eugen Lungu, terra incognita, în Sud-Est cultural, 2016, nr. 3.

• Editura ARC
• Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova
• Editura Cartier