Arșavir Acterian
Quick Facts
Biography
Arșavir Acterian | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Constanța, România |
Decedat | (89 de ani) București, România |
Frați și surori | Haig Acterian Jeni Acterian |
Cetățenie | România |
Etnie | armean |
Ocupație | avocat jurnalist scriitor |
Limbi | limba română |
Studii | Universitatea din București |
Activitatea literară | |
Activ ca scriitor | 1928 - 1996 |
Operă de debut | În Revista Vlăstarul a Liceului „Spiru Haret” în anul 1928 |
Opere semnificative | „Jurnalul unui pseudo-filozof” |
Modifică date / text |
Arșavir Nazaret Acterian (n. , Constanța, România – d. , București, România) a fost un avocat, jurnalist, scriitor și memorialist român de origine armeană, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Biografie
A absolvit cursurile Liceului "Spiru Haret" în 1928, odată cu Constantin Noica, Barbu Brezianu, Alexandru Elian. Urmează apoi cursurile Facultăților de Litere și Drept din București. A fost, după cum declară chiar el, asistentul lui Anibal Teodorescu. Redactor-șef al revistei Vremea. Colaborator al revistelor Ideea Europeană, Fapta, Discobol. Coleg și prieten apropiat cu Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Barbu Brezianu. Luând exemplul fratelui său Haig Acterian, Arșavir a fost simpatizant al Mișcării Legionare, fără a avea implicări în acțiuni politice sau propagandistice. Face parte dintr-o renumită familie de armeni ce a dat culturii române pe Jeni Acterian (regizoare și memorialistă) și Haig Acterian (critic teatral, regizor, director al Teatrului Național București). A făcut două perioade de închisoare politică între 1949-1953 și 1959-1964, trecând prin închisorile comuniste de la Jilava, Aiud și Canal. După eliberare lucrează ca mozaicar la Fabrica de cerneluri și la Fabrica de construcții, ca anticar și ca funcționar la Institutul de Hematologie. Fondator, în 1991, al Fundației Arhiva Culturală Română, alături de Fabian Anton.
Debut
Arșavir Acterian a debutat în revista Vlăstarul a Liceului „Spiru Haret” în anul 1928 și, până la arestare, a colaborat la numeroase publicații ale epocii.
Colaborări
- Ultima oră (1929)
- Vlăstarul (1928)
- Ecoul (1929)
- Fapta (1930)
- Curentul
- Floarea de Foc
- Dreapta
- Ulise (1932)
- Discobolul (1932)
- Axa (1932 și 1940)
- Freamătul vremii (1932)
- Vremea (1929 și 1936 - 1938)
- ABC (1934 - 1935)
- Ideea Românească (1935 - 1940)
- Da și Nu (1936)
- Excelsior (1936 - 1939)
- Bahag
- Viața (1942 - 1943)
- Seara (1943 - 1944)
- Tribuna tineretului (1942)
- Duminica (1943)
- Secera (1943 - 1944)
Scrieri
- Pățanii din viața oamenilor mari, Editura Vremea, București, 1937
- Jurnalul unui pseudo-filosof, Editura Cartea Românească, București, 1992
- Privilegiați și năpăstuiți, Editura Institutului European, Iași, 1992
- Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Editura Institutului European, Iași, 1994
- Cum am devenit creștin, Editura Harisma, București, 1994
- Despre Mirare, Editura Ararat, București, 1996
- Portrete și trei amintiri de pușcăriaș, Editura Ararat, București, 1996
- Neliniștile lui Nastratin, Pagini de jurnal (1967- 1982),Editura Alfa, Iași, 2000
- Amintiri despre Nicolae Steinhardt, Editura Dacia, Cluj, 2002
- Cioran, Eliade, Ionesco, Editura Eikon, Cluj, 2003
- Corabia nebunilor, Editura Ararat, București, 2006
- Jurnal 1929 – 1990, Editura Humanitas, 2008
Bibliografie
- Gheorghe Glodeanu, Jurnalul unui pseudo-filozof, Tabor, Nr. 7, octombrie 2008, preluat de revista on-line România Culturală a Institului Cultural Român