Alexandru Surdu

Alexandru Surdu
Date personale
Născut	24 februarie 1938 (82 de ani) Brașov, România
Cetățenie	România
Ocupație	filozof
Modifică date / text

Alexandru Surdu (n. 24 februarie 1938, Brașov) este un filosof român, profesor de filosofie, membru titular (din 1993) al Academiei Române.

• 1959 - 1963 Studiază la Facultatea de Filosofie a Universității din București
• 1969 - 1970 Studiază la Universitatea din Amsterdam logica simbolică și fundamentele matematicii
• 1972 Membru corespondent al Consiliului Superior de Logică și Științe Comparate din Bologna
• 1976 Doctor în filosofie
• 1992 Vicepreședinte al Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Romane
• 1993 Membru titular al Academiei Române și președinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Romane
• 1993 - 2007 Profesor la Facultatea de Filozofie a Universității din Bucuresti
• 1994 - (prezent) Profesor la Facultatea de Psihologie a Universitatii "Titu Maiorescu" din București
• 1997 Director al Institutului de Filosofie și Psihologie "Constantin Rădulescu-Motru" al Academiei Române.
• 1998 Membru al Uniunii Scriitorilor din România

Cărți

• Logică clasică și logică matematică, 1971
• Elemente de logică intuiționistă, Editura Academiei Române, București, 1976
• Neointuiționismul, Editura Academiei Române, București, 1977
• Actualitatea relației gândire-limbaj. Teoria formelor prejudicative, Editura Academiei Române, Bucuresti, 1989
• Șcheii Brașovului, Editura Științifică, București, 1992
• Pentamorfoza artei, Editura Academiei Române, București, 1993
• Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995
• Contribuții românești în domeniul logicii în secolul XX, Editura Fundației România de mâine, București, 1999
• Gândirea speculativă - Coordonate istorico-sistematice, Paideia, București, 2000
• Filosofia modernă - Orientări fundamentale, Editura Paideia, București, 2002
• Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002
• Filosofia contemporană, Editura Paideia, București, 2003
• Mărturiile anamnezei, Editura Paideia, București, 2004
• Rumänische Beiträge zur modernen Deutung der Aristotelischen Logik (ed.), Georg Olms Verlag, Hildesheim, Zürich, New York, 2004
• Teoria formelor prejudicative, ed. a II-a, Editura Academiei Române, București, 2005
• Istoria logicii românești (coord.), Editura Academiei Române, București, 2006
• Aristotelian Theory of Prejudicative Forms, Georg Olms Verlag, Hildesheim, Zürich, New York, 2006
• Filosofia pentadică I, Problema Transcendenței, Editura Academiei Române, București, 2007
• Teoria formelor logico-clasice, Editura Tehnică, București, 2008
• Cercetări logico-filosofice, Editura Tehnică, București, 2009

• Karl R. Popper: Logica cercetării (Logik der Forschung), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 (în colaborare cu M. Flonta si E. Tivig);
• Ludwig Wittgenstein: Tratatul logico-filosofic (Tractatus logico-philosophicus), în: "Secolul 20", nr. 11–12, 1981; în Filosofia contemporană în texte alese și adnotate, Partea I, Universitatea din București, 1985; în Editura Humanitas, București, 1991;
• Immanuel Kant: Logica generală (Logik), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985;
• Titu Maiorescu: Elemente de logică pentru gimnazii (Grundzüge der Logik für Gymnasien), în: "Manuscriptum", XV, nr. 1–2, 1984; XVII, nr. 1, 1986 și în Titu Maiorescu: Scrieri de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988;
• Nae Ionescu: Logistica – încercarea unei noi fundamentări a matematicii (Logistik – Versuch einer neuen Begründung der Mathematik), în: "Astra", XXV, nr. 1–2, 1992 și în Nae Ionescu: Neliniștea metafizică, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993.

• Bemerkungen zur Frage der Wahrheit in der Ersten Analytiken (în colaborare cu G.N. Öffenberger), în: „Analele Universității București“, seria Acta logica, nr. 7–8, 1964;
• Zur Wahrheit und Richtigkeitsfrage in der Aristotelischen Syllogistik (în colaborare cu G. N. Öffenberger), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 9, nr. 3, 1965;
• Consideration sur le probleme d’une „logique integrale“, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 10, nr. 2, 1966;
• Despre problema termenilor singulari în silogistică, în: „Probleme de logică“, vol.I, Editura Academiei, București, 1968;
• Asupra conceptului de logică integrală, în: „Ramuri“, nr. 1, 1968;
• Logica integrală și paradoxele logice, în: „Ramuri“, nr. 4, 1968; Despre semnificația „Tratatului logico-filosofic“ al lui L. Wittgenstein, în: „Ramuri“, nr. 9, 1968;
• Trei sensuri ale logicii dialectice, în: „Ramuri“, nr. 12, 1968;
• La logique mathematique et la theorie du langage, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 13, nr. 2, 1969;
• Actualitatea perpetuă a conceptului de modalitate, în: „Ramuri“, nr. 12, 1969;
• La logique d'Aristote et la logique stoïcienne, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 13, nr. 3, 1969;
• Judecata ca principiu formal, în: „Probleme de logică“, vol. II, Editura Academiei, București, 1970;
• Considération sur la définition du syllogisme aristotelique dans les Analytica Priora, în: „Recherches sur l'Organon“, Editura Academiei, București, 1971;
• Intérpretation symbolique des prémiers chapitres des „Categories“ d'Aristote, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 15, nr. 3, 1971;
• Theorie der praejudikativen Formen in den Aristotelischen Kategorien, comunicare la al IV-lea Congres Internațional de filosofie, metodologie și filosofie a științei, București, 1971;
• Trei sensuri ale formei logice „Noțiune“ în interpretare logico-clasică, în: „Probleme de logică“, vol. III, Editura Academiei, București, 1971;
• Du problème des termes singuliers en syllogistique, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 15, nr. 2, 1971;
• Despre înțelesul și semnificația cuvintelor, în: „Probleme de logică“, vol. IV, Editura Academiei, București, 1972;
• Definiția aristotelică a silogismului, în: „Probleme de logică“, vol. IV, Editura Academiei, București, 1972;
• Problema universalului la Aristotel din perspectiva lucrării „Categoriae“, în: „Probleme de logică“, vol. V, Editura Academiei, București, 1973;
• De la signification prédicative des relations entre le genre et l'espèce, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 17, nr. 3, 1973;
• Dialectica matematicii, I, II, III, în: „Ramuri“, nr. 3, nr. 4, nr. 5, 1973;
• Logică și contemporaneitate, în: „Ramuri“, nr. 4, 1973;
• F. Engels despre logica dialectică și științele pozitive, în: „Ramuri“, nr. 6, 1973;
• La logique et son developpment en Roumanie (în colaborare cu V. Streinu și T. Ristea), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 18, nr. 3, 1974;
• Zur logisch-klassischen Deutung des Hegelschen Triade, comunicare la al X-lea Congres internațional Hegel, Moscova, 1974;
• Problemele logiciste, formaliste și intuiționiste în filosofia greacă, în: „Probleme de logică“, vol. VI, Editura Academiei, București, 1975;
• Restricții intuiționiste în analiza logică a limbajului științific, în vol. Epistemologia și analiza logică a limbajului științei, București, 1975;
• Sur la logistique, la logique mathematique et la logique symbolique, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 19, nr. 1, 1975;
• Das Problem der stoischen deduktiven Schluesse, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de philosophie et logique, tome 19, nr. 3, 1975;
• Noțiunea clasică și conceptul hegelian, în: „Probleme de logică“, vol. VI, Editura Academiei, București, 1977;
• Perspectivele logicii moderne, în: „Probleme de logică“, vol. VII, Editura Academiei, București, 1977;
• Primul curs de logică al lui Titu Maiorescu, în: „Forum“, XX, nr. 4, 1978;
• Metamorfoza logicii lui Maiorescu, în: „Revista de filosofie“, nr. 4, 1978;
• Quelques aspects dialectiques des formes classiques, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 22, nr. 2, 1978;
• Intuitionists elements in Aristotle’s work, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 23, nr. 3–4, 1979;
• Conceptul de hipnoză – coordonate logice, în: „Revista de psihologie“, tomul 26, nr. 2, 1980;
• Valențe creative ale argumentării silogistice, în: „Revista de psihologie“, tomul 27, nr. 1, 1981;
• Valențe creative ale formelor logice, în vol. Stimularea creativității elevilor în procesul de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981;
• Intuicionistki ogranicenija v logiceskija analiz na naucnija ezik, în: „Filosofska misal“, Sofia, XXXVII, nr. 5, 1981;
• Considerații asupra manuscrisului „Logica“ al lui Ștefan Odobleja, în: „Școala Mehedințului“, VIII-IX, Drobeta Turnu-Severin, 1982;
• Logica lui Ștefan Odobleja în vol. Cibernetica generalizată, Editrice Nagard, Roma, 1982;
• Orientări tradiționale, moderne și moderniste în dialectică în: „Astra“, XXVII, nr. 5, 1983;
• Petre Botezatu – Roumain logician (1911–1981), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 27, nr. 2–3, 1983;
• Stephane Lupasco – un reprezentant extremist al dialecticii moderniste, în: „Astra“, XVII, nr. 9, 1983;
• Începuturile diateticii binare, în: „Astra“, XIX, nr. 10, 1984; Logica rezonanței a lui Ștefan Odobleja, în: „Ramuri“, nr. 10, 1984;
• Almanah „Viața românească“, 1985; Perspectiva clasicist-filosofică a lui Athanase Joja, în: „Luceafărul“, XXVII, nr. 45, 10 nov. 1984;
• Klassische Praedikation und Hegelsche Triade, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 28, nr. 3–4, 1984;
• Die Geschichte der Logik aus der klassisch-philosophischen Perspektive Athanase Joja, în: „Noesis“, XI, 1985;
• În apărarea logicii lui Maiorescu, în: „Luceafărul“, XXX, nr. 2, 1987; Considération sur la logique de Platon, în: „Noesis“, XIII, 1987;
• Concepția lui Athanase Joja despre istoria logicii, în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989;
• Dialectica binară în viziunea lui Ștefan Odobleja, în: „Forum“, XXXI, nr. 4, 1989;
• Perspective și limite ale „Tratatului logico-filosofic“ al lui Wittgenstein, în: „Revista de filosofie“, XXXVI, nr. 5, 1989;
• Introducere la dialogurile logice, în: Platon, Opere, vol. VI, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989;
• Probleme ale dialecticii pentadice în teoria și filosofia muzicii, în: „Revista de filosofie“, XXXVII, nr. 1, 1990; Notă introductivă, la Dimitrie Cantemir: Compendiolum universae logices institutionis, în: „Revista de filosofie“, XXXVIII, nr. 1–2, 1991;
• Logica genetică, în: „Academica“, I, nr. 9, 1991;
• Specificul logicii hermeneutice, în: „Academica“, I, nr. 10, 1991;
• Titu Maiorescu – logicianul. Între tradiție și actualitate, în: „Revista de filosofie“, XXXVIII, nr. 3–4, 1991;
• Logica în cultura română, în: „Academica“, I, nr. 12, 1991;
• Ipostazele dialecticii, în „Academica“, II, nr. 3, 1992;
• Formalismul și intuiționismul în dezvoltarea logicii moderne, în vol. Orientări contemporane în filosofia logicii, Editura Științifică, București, 1991;
• Intelect, rațiune, speculațiune, în: „Academica“, II, nr. 4, 1992;
• Principii de logică și filosofie matematică, în: „Academica“, II, nr. 4, 1992;
• Semnificația metodologică a dialecticii, în: „Academica“, III, nr. 1, 1992;
• Suportul ontic al doctrinelor logice, în: „Academica“, III, nr. 2, 1992; Inovații în logica formală la Florea Țuțugan, în: „Academica“, III, nr. 7, 1993;
• Antitetică, dialectică negativă și antiologie la Platon, în „Probleme de logică“, vol. X, Editura Academiei Române, București, 1993; Ierarhia sistemelor formale, în „Academica“, III, nr. 11, 1993; *Semnificația logicii în opera lui Dimitrie Cantemir, în: „Academica“, IV, nr. 3, 1994;
• Athanase Joja și Centrul de Logică, în „Academica“, IV, nr. 6, 1994;
• Prefață, la Niels Öffengerger, Contribuții la preistoria logicii polivalente, Editura Saeculum, București, 1993;
• Probleme de logică speculativă, în: „Academica“, IV, nr. 12 (48), 1994; în România. Accelerarea tranziției, Editura I.N.I., București, 1996;
• Semnificația logicii naturale a lui Petre Botezatu, în „Academica“, VI, nr. 12 (72), 1996;
• Sur la logique de la résonance de Ștefan Odobleja, în: „Noesis“, XXI, 1996;
• Logica naturală și operativă, în vol. Petre Botezatu. In memoriam, Editura Ancarom, Iași, 1996; *Scheme și sisteme dialectico-speculative, în: „Academica“, nr. 6 (78), 1997;
• Considerațiuni despre logica științelor sociale, în: „Revista de teorie socială“, I, nr. 1, 1997;
• Conceptul de logică a religiei, în: „Revista de teorie socială“, II, nr. 1, 1998;
• Intelect, rațiune și speculațiune la Nae Ionescu, în: „Dosarele istoriei“, IV, nr, 5 (33), 1999;
• Aplicații ale logicii în opera lui Dimitrie Cantemir, în: „Academica“, IX, nr. 6 (102), 1999;
• Semnificația logicii în opera lui Dimitrie Cantemir, în: „Armonia“, VII, nr, 1–2, 1999;
• Lazăr Șăineanu despre logică și gramatică, în: „Academica“, IX, nr. 11 (107), 1999;
• Probleme dialectico-speculative în Critica rațiunii pure, în: „Revista de teorie socială“, III, nr. 4, 1999;
• Absolutizarea dialecticii triadice la Hegel, în: „Academica“, X, nr. 3 (111), 2000;
• Începuturile gândirii speculative la grecii antici, în: „Academica“, XI, nr. 1–2 (121–122), 2000; „Revista de teorie socială“, IV, nr. 4, 2000;
• Ion Petrovici – un pionier al logicii modale, în: „Revista de filosofie“, XLVI, nr. 5–6, 1999;
• Anton Dumitriu – logica polivalentă și philosophia mirabilis, în: „Revista de filosofie“, XLVI, nr. 5–6, 1999;
• Valoarea logicii și valoarea vieții la Petre Andrei, în: „Academica“, XI, nr. 9–10 (129–130), 2001;
• Performanțele logicii românești în secolul al XX-lea, în: „Revista de filosofie“, XLVIII, nr. 1–2, 2001;
• Psihologia consonantistă și logica rezonanței la Ștefan Odobleja, în: „Argeș“, II (36), nr. 9 (240), 2002;
• Socrate și începuturile logicii, în: „Academica“, XIII, nr. 9 (146), 2002;
• Dan Bădărău – un reprezentant al clasicismului logic, în: „Academica“, XIII, nr. 12 (149), 2003;
• Contribuții teologico-filosofice ale scriitorilor daco-romani, în: „Academica“, XIII, nr. 16–17 (153–154), 2003;
• Probleme logico-filosofice în scrierile slavo-române, în: „Academica“, XIII, nr. 18 (155), 2003;
• Semnificația axiomelor în context istoric la Dimitrie Cantemir, în: „Academica“, XIII, nr. 19 (156), 2003;
• Autologiile transcendenței, în: „Academica“, XIV, nr. 23 (160), 2004;
• Valorificarea tradiției neoaristotelice în filosofia românească, în „Academica”, XIV, nr. 24 (161), martie 2004;
• Categoriile fundamentale ale filosofiei sistematice, în „Academica”, XIV, nr. 26 (163), mai 2004.
• Începuturile gândirii filosofice sistematice românești la Dimitrie Cantemir, în „Academica”, XIV, nr. 27-28 (164-165), iunie-iulie 2004;
• Apărarea filosofiei românești în lucrările lui Mircea Vulcănescu, în „Revista de filosofie”, LI, nr. 1-2, 2004;
• Facultățile gândirii: aspecte istorice și psiho-lingvistice, în „Academica”, XIV, nr. 29 (166), august 2004;
• Aspecte metodologice ale sistemelor categorial-filosofice, în „Academica”, XIV, nr. 30 (167), septembrie 2004;
• Deschiderea sistemelor categorial-filosofice, în „Academica”, XIV, nr. 31 (168), octombrie 2004;
• Raportul filosofiei cu științele, în „Academica”, XV, nr. 33 (170), decembrie 2004;
• Problema existenței. Controverse terminologice, în „Academica”, XV, nr. 34 (171), ianuarie 2005;
• Antecedente populare, culturale și filosofice ale rostirii filosofice românești, în „Symposion”, II, nr. 1 (3), 2004;
• Dimensiunea românească a existenței la Mircea Vulcănescu – chestiuni generale, în „Symposion”, II, nr. 2 (4), 2004;
• Semnificația tradițională și modernă a existenței, în „Academica”, XV, nr. 35 (172), februarie 2005;
• Existență Nemijlocită și existențialism, în „Academica”, XV, nr. 36 (173), martie 2005;
• Centenar Anton Dumitriu, în „Academica”, XV, nr. 38 (175), mai 2005;
• Perspectiva logicistă a Existenței, în „Academica”, XV, nr. 39 (176), iunie 2005;
• Actualizare și potențializare la Lucian Blaga și Ștefan Lupașcu, în „Academica”, XV, nr. 40 (177), iulie 2005;
• Cuvânt înainte, la Alexandru Bogza, Logica realismului critic, Edit. Academiei Române, București, 2005;
• Semnificația psihognoseologică a Existenței Nemijlocite, în „Academica”, XV, nr. 41-42 (178-179), august-septembrie, 2005;

Mircea Vulcănescu despre lumea de aici și de dincolo, în „Academica”, XV, nr. 43 (180), octombrie, 2005;

• Semnificația originară a Transcendenței, în „Academica”, XVI, nr. 44 (181), noiembrie 2005;
• Idealul unității naționale la primii filosofi români, în „Academica”, XVI, nr. 45 (182), decembrie 2005;
• Poezie, istorie și filosofie la Mihai Eminescu, în „Academica”, XVI, nr. 46 (183), ianuarie 2006;
• Elemente speculative în gândirea vechilor egipteni, în „Academica”, nr. 47 (184), februarie 2006;
• Ființa ființei la Mircea Vulcănescu, în „Symposion”, 1 (5), 2005;
• Mircea Vulcănescu despre transcendență, în „Symposion”, 2 (6), 2005;
• Mircea Vulcănescu despre firea ființei, în „Symposion”, nr. 1 (7), 2006; „Academica”, XVI, nr. 48-49 (185-186), martie-aprilie, 2006;
• Poziția dialecticii speculative față de logica tradițională, în „Academica”, XVI, nr. 50 (187), mai 2006;
• Logica tradițională din perspectivă modernistă, în „Academica”, XVI, nr. 51 (188), iunie 2006;
• Ovidiu Papadima despre „rânduială”, în „Academica”, XVI, nr. 52-53 (189-190), iulie-august 2006;
• Semnificația originară a Subsistenței, în „Academica”, XVII, nr. 56-57 (193-194), noiembrie-decembrie, 2006;
• Cumințenia pământului. Un mod de a filosofa asupra artei lui Constantin Brâncuși, în „Symposion”, IV, nr. 2 (8), 2006;
• Viziunea lui Constantin Noica despre rostirea filosofică, în „Simposion”, V, nr. 1 (9), 2007.

• Athanase Joja: Istoria gândirii antice, vol. I (De la presocratici la Aristotel), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980 (în colaborare cu C. Noica);
• Ștefan Odobleja: Definiția concepțiilor logice, în: „Ramuri“, nr. 12, 1981;
• Athanase Joja: Istoria gândirii antice, vol. II (Comentarii aristotelice), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982 (în colaborare cu C. Noica);
• Ștefan Odobleja: Raportul logicii cu alte științe, în: „Forum“, XXIV, nr. 3, 1982;
• Titu Maiorescu: Un manual de logică inedit, în: „Astra“, XVII, nr. 1, 1983;
• Titu Maiorescu: Logica elementară II și III, în: „Astra“, XVII, nr. 3, 1983 și XVII, nr. 6, 1983;
• Ștefan Odobleja: Introducere în logica rezonanței, Editura „Scrisul Românesc“, Craiova, 1984 (Prefață de C. Noica);
• Titu Maiorescu: Elemente de logică pentru gimnazii, în: „Manuscriptum“ XV, nr. 1-2, 1984 și XVII, nr. 1, 1986;
• Titu Maiorescu: Scrieri de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988;
• Alexandru Bogza: Sistemul conceptelor. Logica muzicii, în: „Academica“, I, nr. 6, 1991;
• Dimitrie Cantemir: Mic compendiu asupra întregii învățături a logicii, Editura Științifică, București, 1995.

• 1975 Premiul "Vasile Conta" al Academiei Romane
• 2000 Medalia "150 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu" pentru contribuția adusă la editarea operei eminesciene
• 2004 Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de cavaler.

• Un filosof al transcendentului, 25 mai 2013, Dr. Nicolae Cojocaru, Ziarul Lumina