Constantin Stezar

Constantin Stezar (Stejar) (n. 16 mai 1814, Jina - d. 30 octombrie 1909, Jina) a fost un ofițer din cadrul Regimentului I de Graniță de la Orlat cu gradul de căpitan și care, începând din anul 1863, devine președintele "Comitetului de Administrare al Fondului școlastic" al fostului regiment orlățean.

Date biografice

• S-a născut în 16 mai 1814 ca fiu al grănicerului Istrate Stezar și al Anei, născută Avram.
• Face studiile elementare la Jina, cele "normale" al "Școala normală" din Orlat urmate de studiile militare la institutul din Năsăud.
• 1831-1834 este directorul adjunct al "Școlii normale din Orlat".
• 1835-1838 este învățător în Jina.

• 1838-1839 urmează cursuri de specialitate la Laibach și la Viena.
• 30 aprilie - 5 mai 1848, participă la Adunarea de la Blaj.
• 10-11 septembrie 1848, participă la adunarea Regimentului I de Graniță de la Orlat și semnează petiția grănicerilor către Curtea de la Viena privind drepturile românilor din Transilvania.
• 2/14 - 16/28 septembrie 1848 participă la a treia Adunare a românilor de la Blaj.
• Împreună cu Ioan Mărgineanu este emisarul Comitetului Național Român de la Sibiu trimis să informeze Comitetul Național Român din Timișoara despre evenimentele revoluționare ce urmau să se declanșeze.
• Februarie 1849 se înrolează în regimentul orlățean și este avansat la gradul de sublocotenent clasa a II-a.
• Participă la luptele din Munții Apuseni și organizează militar Prefectura Sibiului.
• 1850 este supraveghetorul școlilor regimentului aparținând de Compania a IV-a de la Cugir.
• 1851-1853 are gradul de sublocotenent clasa I-a.
• 1854-1858 are gradul de locotenent-major.
• 1859-1861 avansează la gradul de căpitan clasa I-a.
• 1 martie 1861 se pensionează.

• 1863 revine în Jina ca învățător.
• 1863-1871 este președintele "Comitetului administratoriu" al Fondului școlastic(CAFS).
• 1865, depune împreună cu David Urs un memoriu împăratului privind "Munții Revendicați".
• 1871- 10 ianuarie 1872 este vicepreședintele CAFS.
• După decesul lui David Urs în 1897 revine în funcția de președinte al CAFS unde rămâne până în 1902 când demisionează.
• 1902-1909 este președinte de onoare al CAFS.

În paralel cu activitatea sa în cadrul "Comitetului administratoriu", a fost și:

• Membru fondator al "Astrei".
• Membru fondator al Institutului de credit și economii "Albina".
• Membru de onoare al "Reuniunii soldaților români".
• Membru fondator al "Societății pentru crearea unui fond de teatru românesc".
• Membru al "Reuniunii femeilor române din Sibiu".
• Membru al "Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiu".
• Membru ordinar la toate reuniunile românești și în parte și la cele săsești din Sibiu.
• În perioada 1865-1883 a fost casierul "Astrei".
• În perioada 1870-1888, asesor al Consistoriului Arhiediecesan.
• În perioada 1864-1870, inspector al Institutului teologic Sibiu.

Alte informații biografice:

• 1899 face o cerere, nerezolvată, Ministerului de război de la Viena, pentru a beneficia de un plasament într-un azil militar al invalizilor.
• Din 1901 beneficiază, conform ordinului nr.2982 al Ministerului de război din Viena, de o rentă anuală de 200 de coroane.
• Din 1906 i se acordă o pensie anuală de 1651 coroane.
• În 1907 donează Muzeului istoric și etnografic al "Astrei" vestonul alb de căpitan.

• Prin testament lasă:
  • Majoritatea averii fiului său adoptiv Nicolae Vlad Stezar.
  • O parte a bibliotecii și 300 de coroane, bisericii ortodoxe din Jina pentru a crea "Fundația căpitanului Constantin Stezar" în scopuri bisericești.
  • 500 de coroane fratelui Alexie Stezar.
  • 100 de coroane "Reuniunii sodalilor români".
  • 100 de coroane nepoților direcți.

Constantin Stezar este înmormântat în curtea vechii biserici ortodoxe din Jina.

Decorații militare

• Medalia de război
• Crucea serviciului militar
• Sigmma memoriae.

Lucrări

• Stezar Constantin - "Cronica comunei Jina", manuscris aflat la primăria Jina.
• Stezar Constantin și Emil Brote - "Pro veritate", Sibiu, 1890.

Note

Bibliografie

• Alexandru Bucur și Cornel Lupea - Ofițerii români din Regimentul 1 grăniceresc român de la Orlat, Editura Etape Sibiu, Sibiu 2002.