Andrei Naum

Andrei Naum (n. 18 august 1875, București - d. 18 august 1917, Mărășești) a fost un poet și traducător român de origine aromână.

Familia Naum, care este de origine aromână, a fost strămutată din Macedonia în România, în secolul al XIXlea. Într-un interviu, Gellu Naum povestea despre familia tatălui său: Familia lui venise în România cu oile, pe jos, demult, pe când turcii vroiau să-i omoare în Macedonia. Ei sunt români macedoneni. Armâni, cum zic ei.

A fost tatăl poetului suprarealist Gellu Naum.

A publicat poezii în revista Lumea nouă, sub pseudonimul Andrei din Zegovia. A publicat și în revista Literatura și arta română (care a apărut între 1896 și 1910, sub conducerea lui Nicolae Petrașcu) și în revista Freamătul, care apărea din 1908 la Bârlad.

Criticii îl situează pe Andrei Naum în ramura "proletară" a mișcării simboliste românești, alături de Alexandru Toma, George Bacovia, Traian Demetrescu și Mihail Cruceanu.

În 1915 s-a înrolat voluntar și a fost repartizat în Regimentul 63 infanterie, cu care a luptat în Muntenia și Dobrogea. A fost rănit de două ori, dar nu a părăsit frontul, murind, apoi, eroic în timpul bătăliei de la Mărășești, având gradul de căpitan de rezervă, la doi ani după nașterea fiului său, Gellu Naum.

Volume (postume)

• Poesii postume, Editura Viața românească, București, 1921
• Poezii, Editura Casa Școalelor, București, 1944, (cu prefață de Ion Petrovici)

Note